Feb 03 2015
La soiul care a rasarit e o cale atat de lunga: Nachbil Versil 2012
Astazi nu o sa va povestesc despre un vin extraordinar. Din contra e un vin chiar comun , direct si simplu din anumite puncte de vedere. Ceea ce il face special este aberatia povestii care il insoteste.
Vinul se numeste Versil. Si conform etichetei nu poti afla din ce soi este vinificat. A avut grija de aceasta legea din Romania. Mai exact regulile din IG Dealurile Crisanei. Caietul de sarcini cu pricina nu permite soiul respectiv, deci producatorul nu are voie sa il treaca pe eticheta.
Nu, nu este vorba de vreun soi international “hip” de care a auzit vreun patron roman prin peregrinarile din strainatate si a tinut mortis sa il cultive la el in vie. Paradoxal este vorba de unul despre care Wikipedia mentioneaza ca isi are originile in Transilvania. Si care acum este cultivat pe scara larga in Germania. Numai ca in Transilvania nu este recunoscut tocmai de IG-ul din care se presupune ca este originar (in schimb IG-ul cu pricina permite Chardonnay, yey!). Deci cine face vin din el acolo nu il poate trece pe eticheta. Ghinion…asa e cand traiesti in Romania.
Soiul se numeste Sylvaner Verde sau Silvaner si originea lui “romana” se bazeaza doar pe etimologia denumirii (Silvaner- Silva-Transilvania). Jancis afirma ca soiul respectiv este o incrucisare intre Savagnin si Osterreichisch weiss si originea lui ar apartine (ati ghicit) spatiului austriac.
Daca ar fi sa fie de la noi, ar fi din deci un soi originar din Transilvana, mai exact chiar din regiunea Beltiug, unde Nachbil se poate lauda cu singura plantatie de asa ceva din Romania. Cum va spuneam soiul a facut cariera mai ales pe nemti, prin Franconia, unde este imbuteliat in sticle specifice, gen “flask” (bocksbeutel). Am incercat cateva exemplare reusite pe la Prowein, (imi aduc aminte de cele de la Juliusspital), unele sunt elegante si chiar complexe. De obicei insa soiul da vinuri lejere, fara pretentii, de “cursa lunga”.
Revenind la realitatile autohtone, desi soiul (conform unora) se pare ca este originar din aceste locuri, producatorii din zona, (in cazul de fata Nachbil) cum va spuneam, nu au voie sa il treaca pe eticheta datorita legislatiei autohtone. De aici si denumirea cel putin intriganta a vinului de fata: Versil. Care practic este un joc de cuvinte pentru a sugera Silvaner Verde. VerSil, get it?
Trecand peste aberatiile faptului ca traim in Romania, sa va povestesc despre vin. L-am primit vara trecuta in scurta vizita la Nachbil, nimerindu-ma in zona intr-un moment extrem de inoportun, adica exact in mijlocul perioadei de cules. Asa ca am dat doar o tura de crama si a ramas sa aprofundez intr-o incursiune viitoare. De vinul de fata chiar eram fost curios, mai ales datorita istoriei de mai sus.
Asadar:
Aspect (Culoare): Galben pai, transparent in broduri
Nas: retinut, evaziv, cu intensitate redusa, cu aluzii florale si ceva “stone fruits” verzi. Impresii citrice de gref si lime, plus mar verde, corcoduse si un iz de reductiv in fundal
Gust: Lejer, corp mediu, fara foarte mult fruct, (ceva aluzii de mere batute, pere si corcoduse), dar prezent pe palatin in prima parte a evolutiei, cu puternice nuante verzi, de fruct necopt. Aciditate usor agresiva in partea a doua, final crocant, dur, acid; posgust scurt si citric, usor tonic.
Un Acceptabil spre Bun, de cursa lunga, cu aciditatea la cote maxime, cu fruct mai subtire si fara veleitati de mare vin in cazul exemplarului de fata. Oricum este facut din vii tinere, la prima recolta din ce stiu si fermentat cu drojdii salbatice. Direct, perfect pentru zile calduraose de vara, un Silvaner de linie, tipic.
Trecand peste vin si revenind la popularitatea lui in spatial teutonic nu pot sa nu imi stapanesc un sentiment de dezamagire si usoara revolta fata de ineptia legislatiei autohtone profund neadaptate la realitatile actuale si istorice.
Dupa ce ca nu avem cine stie ce istorie viticola, legile sunt facute in asa fel incat sa o stearga si pe cea pe care o avem. Sau pe alocuri sa o impiedice sa se formeze…
9 Responses to “La soiul care a rasarit e o cale atat de lunga: Nachbil Versil 2012”
Sincer, speram sa te legi si de contra-eticheta, cu text integral in maghiara! Si bineinteles, pe final, si un pic de engleza cat sa ne lamureasca: Product of Romania!
Eu sunt nascut in zona si sunt tolerant cu minoritatile, dar parca eticheta aia ma zgandareste putin! sau toata productia se exporta dincolo de granita de vest???
@Razvan: Oricum, cei de la Nachbil sunt germani. 😉
@Sorin, stiu ca sunt germani, de-aia ma mira intr-un fel si mai tare texul.
Dane, am avut o banuiala, am si scris-o mai sus…oricum, eu unul as fi scris un text generic in engleza, dar ma rog, e alegerea lor.
Mie eticheta mi se pare o falsa problema (ca idee, consider absolut normal ca daca un lot este destinat pentru o anume tara, sa aiba (contra)eticheta in limba tarii respective).
Problema este ca nu se poate mentiona soiul respectiv pe sticla! Mai ales cind este un soi, ca nu vorbim de tari ca Portugalia sau Italia, unde se intimpla sa ai zeci de soiuri intr-o sticla.
Ca nu ii poti da DOC, OK, dar cazul de fata mi se pare extrem. Te pomenesti ca daca vreodata s-or reinvia vechi soiuri romanesti, nu o sa stim si noi ca bem un Negru de Sarichioi, o Rosioara, o Gordana sau mai stiu eu ce… ca nu se poate scrie pe sticla… (NB: sint nume luate oarecum la intimplare, nu ma pronunt asupra valorii lor)
Faptul c? în Wikipedia scrie c? î?i are originile în Transilvania nu trebuie luat ca fiind 100% sigur. Pe Wikipedia se scriu uneori lucruri tr?snite (cei care au participat sau particip? la acest proiect ?tiu mai bine). Este una dintre ipoteze care nici m?car nu e dovedit? documentar cu ceva. Doar se SUGEREAZ? c? ar proveni din Transilvania.
Nici celelalte ipoteze nu trebuie luate în considerare ca fiind 100% sigure, dar m?car acolo exist? CEVA baz? documentar? ?i, teoretic, ar fi mai multe argumente pentru originea germanic?. C?rui spa?iu apar?ine acest soi este discutabil în acest caz. Poate a apar?inut spa?iului transilvan, poate celui austriac, poate celui german. Nu se poate spune cu certitudine. Faptul c? unii sunt mai vocali nu înseamn? c? su mai mult? dreptate.
Denumirea în române?te este Silvaner sau Silvaner verde f?r? urm? de y. Este aberant s? se scrie cu y într-un caz pe considerentul c? e verde.
Chiar dac? Jancis Robinson vorbe?te cu o siguran?? foarte mare c? p?rin?ii acestui soi ar fi Savagnin/Traminer ?i Albul austriac (Österreichisch Weiss), exprimarea corect? ar fi CEL MAI PROBABIL a?a cum a spus ?i autorul (http://blog.sciencenet.cn/home.php?mod=attachment&id=8562). De fapt, autorul care s-a ocupat de acest caz (Sefc) vorbe?te de Traminer, nu de Savagnin a?a cum sus?ine J. Robinson.
Ea r?mâne o somitate pe partea de degustare a vinurilor, dar nu trebuie luat 100% de bun ceea ce spune. Plus c?, pentru a fi mai credibil? ar fi trebuit s? citeze sursele. ?i din p?cate, nu o face (http://www.jancisrobinson.com/learn/grape-varieties/white/sylvaner).
Or fi vreo 5 studii men?ionate în carte, dar num?rul referin?elor men?ionate în material este impresionant ?i nu cred c? poate fi ignorat. În plus, eu am tras concluzia (dac? gre?esc s? fiu corectat) c? chiar acest Sefc ?i cu oameni de-ai lui au descifrat ADN-ul soiului Silvaner. În acest context, între materialul de pe net ?i cele 5 studii (ale cui?) din cartea lui J. Robinson dau mai mult credit primilor. Cu atât mai mult cu cât speciali?tii ?ia chiar în domeniul ?sta lucreaz?. Robinson doar preia niste concluzii finale de la altii. Cred ?i eu c? mai degrab? este o eroare pe undeva.
Sunt de acord cu aproape tot ce spui în a doua parte. Zic aproape tot pentru ca nu stiu care sunt motivele (oare juridice?) ale celor de la ONVV pentru care au impus aspectul mentionat de tine. Intotdeauna cand judecam pe cineva cred ca ar trebui sa avem si opinia celeilalte parti (asculta si cealalta parte – este un principiu in drept). Acum, na, n-o sa pretind eu sa le iei interviu celor de la ONVV, dar poate or raspunde la o solicitare prin email.
Discutia despre originea soiurilor este intradevar complexa si cred ca ar trebui sa ne preocupe mai mult pentru ca vom ajunge sa luam de bun tot ce spun altii despre soiurile de la noi pe considerentul ca altii sunt mai vocali. Dar atata timp cat noi nu avem un laborator propriu de astfel de analize ADN nu putem pretinde mare lucru.