Sep 29 2017
Un scurt intermezzo cu Necrutatorul… aka Bauer R.A.W. 2016
Intermezzo de la pauza de scris pe blog din ultima vreme. Care sper sa se scurteze. La modul ca speranta moare ultima…
Ca sa imi mai exersez menirea de blogger, care prin definitie alearga sa bea primul un vin nou lansat pe piata (pe vremuri erau adevarate intreceri la acest capitol) va aduc astazi in prim plan noul vin de la Bauer.
Care dealtfel nu are nevoie de nicio prezentare deoarece sunt doar 600 sticle care se vor vinde/consuma probabil fulgerator. Si ca sa citez o sursa anonima: “oricum tot ce scoate Oliver se vinde”. Si daca nu se vinde anul acesta in mod axiomatic o sa fie clar mai bun la anul. Cand o sa se vanda mai scump. Sau deloc…:)
Iata deci un vin care m-a scos din amorteala scrisului pe blog. Si ce vin!
Fisa descriptiva, la primul contact arata asa: Nas inchis, mineral cu impresii de ardei verde si corcoduse, dar dominat clar de notele minerale si de cremene. Evolutie incordata, tensionata, cu o aciditate electrica, dominat de aceleasi tuse minerale insotite de aluzii citric-verzi. Precizie impresionanta, structura cat cuprinde.
Dupa ce l-am trecut prin aerator de vreo doua ori (da, e un alb pe care daca il deschideti acum va trebui musai sa il aerati) au inceput sa apara si izuri fructate, de caise si piersici, iar corpul se mai rotunjeste usor si se aseaza mai bine pe osatura de aciditate, ansamblul virand spre o zona de eleganta si rafinament. Final mineral, intr-un stil de Sancerre de clasa, alaturi de note saline si citrice.
O bestie de vin in stilul inconfundabil de non-mainstream al lui Oliver Bauer.
De altfel pe contraeticheta in loc de DOC, CMD, IG si alte precizari total irelevante si inutile in cazul de fata, scrie simplu “Vin”. Si ce vin! O capodopera care acum este incatusata in lanturile grele de aciditate si mineralitate, dar care in cativa ani se va transforma probabil in ceva impresionant. Este cel mai bun Sauvignon Blanc romanesc pe care l-am baut. Dar care nu este de baut acum. Pacat ca este atat de putin.
Ah si apropo… RPC Redutabil tinand cont de cum arata vinul. Adica pe un Sancerre de linie dai 100 de lei lejer si e apa plata cu lamaie fata de acesta. Iar cele de top sar adesea de cincizeci de euro. Si sincer unele mi-ar placea sa fie mai mult ca cel de fata.
Eu il am la vanzare la vinoteca. Doar ca nu cred ca o sa-l vand…Pentru ca asa cum spuneam are un defect. E prea putin…:)
Si intr-adevar, asa cum precizeaza in mod corect si contraeticheta, este VIN!
Dane… in afara de Oliver Bauer, ce face diferenta in cazul de fata?
Vreau sa spun, crama este relativ noua (ca atitea altele in tara); viile probabil nu sint cine stie ce batrine, ca sa avem un plus important de calitate a strugurilor; terroir-ul nu cred ca este de nici un fel determinant pentru rezultatul pe care il descrii; microclima, expunere, etc., pot explica pina la un punct diferente de calitate, dar ma indoiesc ca numai la Dragasani poti gasi conditii optime pentru un vin.
Si atunci? Cred ca daca ma uit la ce am scris, raspunsul e deja dat, dar as fi curios sa aflu si parerea ta…
Uite ca l-am gasit… 🙂
M-ai facut tare curios, asa ca abia astept sa il degust. Mai pe la anul…