Feb 17 2012
Opinia zilei: Christian Callec despre vinurile romanesti
Dupa cum promiteam aici voi posta in fiecare saptamana cate o opinie independenta (de a mea) despre industria vinului autohtona. Voi incerca sa fiu cat mai impartial in alegerea acesteia, asa ca in urmatoarele saptamani o sa dau cuvantul juratilor de la Premiile de Excelenta Vinul.ro care au fost “expusi” radiatiilor (positive si negative) emise de vinurile romanesti in cadrul concursului amintit.
Pe viitor, orice persoana interesata in fenomenul oenologic autohton va dori sa isi expuna un punct de vedere in paginile blogului personal (specialist sau simplu amator de vin de calitate) va avea usa deschisa din partea mea, bineinteles in limita frecventei anuntate mai sus si a unei minime deontologii autoimpuse. Stiu ca acest lucru contravine cu ideea de blog personal, dar constientizez ca uneori pot cadea in capcana propriilor idei si de aceea voi incerca sa prezint si alte puncte de vedere in cadrul blogului.
Asadar astazi spicuiesc cateva aspecte din interviul acordat de D-nul Christian Callec (Olanda) dupa concursul amintit mai sus. Pentru a nu fi acuzat ca am scos din context anumite pareri, va invit sa cititi tot interviul aparut in numarul 44 al revistei Vinul.ro sau direct pe site-ul revistei de unde provine si poza alaturata:
- Consider cã numãrul de vinuri pe care le-am descalificat la Premiile de Excelentã Vinul.Ro din cauza conditiilor în care au fost tinute în supermarketuri sau depozite este aproape alarmant. Producãtorii îsi dau silinta sã facã vinuri bune, dar, din pãcate se pare cã nu toate supermarketurile sau depozitele au conditii sã pãstreze vinurile corect. Ceea ce este foarte trist! Totusi, este foarte usor sã dai vina pe retaileri sau pe distribuitori atunci când vine vorba de defectele din vin.
- În legãturã cu oferta de vin românesc, nu am cum sã fiu altfel decât sever. Reminiscentele vechiului sistem încã sunt prezente. Foarte multe vinuri reprezintã o reeditare a vinurilor proaste din vremurile comuniste: foarte mult alcool, neechilibrate, taninuri verzi, amãrealã, prea mult lemn de mâna a doua, supra concentare (folosire excesivã a gumei arabice).
- Problema este cã simplul consumator este obisnuit cu aceste defecte si destui de multi vinificatori vor continua sã perpetueze aceste procese, sub numele de „traditie”. Este foarte dificil sã schimbi aceste obiceiuri. Din fericire, alãturi de aceste vinuri „caricaturã” am descoperit si vinuri bune, dar si adevãrate bijuterii.
- Dacã România doreste sã se alinieze pe aceastã piatã, trebuie sã îsi propunã un stil mai modern. Detineti un bun terroir, struguri, vinificatori talentati, deci nu aveti nici un motiv sã nu reusiti.
- Cred cã este obligatoriu ca orice vin serios sã aibã în compozitie soiuri autohtone. Stiu cã nu este usor sã vinzi vinuri din soiuri necunoscute, mai ales greu de pronuntat pentru majoritatea strãinilor. De asemenea, replicarea trendurilor internationale cu soiuri internationale nu este o alegere bunã pe termen lung. Dacã toatã lumea produce „Merlot”, „Cabernet” sau „Syrah” consumatorii vor ajunge sã cumpere „soiurile” nu „locul de origine”
- (..) cred cã România meritã mai mult respect international. Acest respect nu este ceva pe care îl primesti, trebuie sã îl si meriti.
Iata niste afirmatii care vin din afara “sistemului” si care pot oferi o imagine interesanta despre cum arata vinul romanesc la ora actuala. Bineinteles ca putem spune ca olandezii au (in general) ceva cu noi, ca nu ne vor in Schengen, etc…dar dincolo de atacul la persoana sau la natie, cred ca putem invata cu totii cate ceva din din afirmatiile de mai sus. Altfel vom fi condamnati la o continua si meschina lupta autohtona despre cine face cel mai bun Chadonnay, Merlot, Feteasca Neagra sau stiu eu ce soi. Adica un del de discutie despre cine a fost jucatorul meciului la o partida din divizia “Onoare”, purtata intre cativa microbisti care seara se complac pe ascuns cu El Clasico.…
.
19 Responses to “Opinia zilei: Christian Callec despre vinurile romanesti”
http://www.decanter.com/news/wine-news/529750/consumers-across-three-continents-prefer-lower-alcohol-wines-prowein
Din pacate pt D-l Callec, decizia de a cumpara un vin pe baza soiului este o realitate:
“Across the world, grape variety is cited as the most important factor when buying wine. More than 80% of respondents in the UK, China and Germany – and 93% in the US – said grape variety influenced the buying decision”
In consecinta, tot acest bla-bla in jurul tarii de origine, terroir, etc, este oarecum in van. Cred ca multi sunt oarecum rupti de realitatea inconjuratoare. Celor mai multi cumparatori de vin nu le pasa de terroir, sa fim seriosi. Da, in teorie suna foarte misto, si eu prefer un vin care sa-si arate originea, dar in realitate lucrurile stau putin diferit
Pana nu vom avea o strategie clara de tara, de brand, nu vom emite vreo pretentie cu absolut nici un soi in particular. Sa se stabileasca clar cu ce ne-am putea mandri mai mult, sa se faca un plan comun, bine definit de marketing agresiv. Pana atunci, fiecare isi va vedea in continuare de partea lui de cascaval, nepasandu-i nici de soi, nici de origine, terroir, etc.
Dane, cred ca o intrebare legitima este: cat dintre productia celor enumerati de tine se duce la export? 😀
Excelent dialogul dintre Dan si Ciprian ! Uite asa vor citi si altii, si vor descoperi valorile care se ascund in vinurile fine. Terroir ? pai da, cum si cine stia de acest termen in urma cu 3-4 ani ? Nobody ! Acum este un subiect fierbinte, iar consumatorul a inceput sa fie mult-mult mai interesat decat in trecut. Piata vinurilor de caliatate creste, dar noi suntem foarte grabiti si poate deasta avem dezamagiri. Putintica rabdare si optimism fratilor ! Bravo
“In general sa stiti ca romanii sunt grabiti cam in toate domeniile, de la economie la cultura, sa ajunga din urma “occidentul”. Si loc pentru graba slava domnului este, pentru ca avem mult de recuperat.” Dupa peste 40 de ani de filoxera rosie cu cincinalul in 4 ani si jumatate, cred si eu ca avem de recuperat si in domeniul vinului. Acum exista si alte tari (de ex. Austria) care desi au fost prinse cu fofarlica prin ’80 (un fel de totocalcio la vinuri) au revenit cat de cat pe plan mondial (deh, Austia e totusi Austria, chiar daca personal la vinuri nu prea ma inspira).
Am senzatia ca producatorii mari (si as vrea sa zic si seriosi) merg pe calea aleasa de benzinari. O aliniere a preturilor la preturile din vest. Ghinionul lor (comparativ cu benzinarii) este ca aici exista alternative mult mai ieftine. Ori posircile din “vinariile” de colt de strada (cu destul de multi clienti fideli, desi nu cred ca ei ar fi targetul pentru Uberland, Flamboyant sau Smerenie etc) ori importurile (unele incredibil de bune sau corecte) la preturi mult mai mici (Chile mai ales, dar si altele) decat oferta romaneasca (ma refer la gama entry level sau chiar medie, nu la cele de mai sus). Si in acest al doilea caz pot exista multi clienti care mai studiaza si eticheta (nu numai pretul/litru, alb/rosu sau sec/demisec) si pot alege.
In rest, sugestiv pentru consumatorul roman, o discutie dintr-un supermarket de cartier auzita saptamana trecuta: “Ce luam? Vezi si tu un demisec”.