Oct 23 2012

China: zona crepusculara a vinului romanesc?

Published by under Diverse

 

 

O sa va prezint astazi o dilema personala…

Am tot auzit in ultimul timp de succesele de renume ale vinului romanesc pe piata “fratilor” galbeni din estul indepartat. Fie ca vorbim de cantitati  de vin livrate de producatori de pe la noi care nu au tocmai o imagine “quality’ (sa zicem Domeniile Tohani sau Vincon) sau de medalii cel putin interesante pe la concursuri, chinezii nu inceteaza sa ma uimeasca. Se pare ca acolo este noul El Dorado al vinului prost. Pe langa cel marilor Cru-uri din Bordeaux, offcourse!

steag china

Ultimele informatii pe care le-am primit in urma unei cereri de informatii publice catre APIA cu privire la directiile pe care s-au cheltuit banii destinati promovarii vinului romanesc (ca eu sincer nu vad nici o promovare mai de Doamne ajuta prin afara) citeaza cu mandrie la capitolul rezultate ale acestei promovari urmatoarele:

 

“Vinurile romanesti sunt apreciate in cadrul targurilor si concursurilor internationale, (de exemplu,  cele trei medalii câstigate la cea de-a saptea editie a Târgului lnternational de Vìnuri INTERWINE 2011 China:

  • Murfatlar pentru cel mai bun vin dulce,
  • Murfatlar pentru cel mai bun vin roze
  • Jidvei pentru cel mai bun raport calitate/pret al vinului;”

 

Deci din doua una: ori cei de mai sus trimit pe acolo vinuri din butoiasul ce mic si apoi livreaza din tancul cel mare ori chinezii inteleg vinul altfel decat restul muritorilor de pe planeta Tera.

 

Ca sa exemplificam in continuare, avem mult trambitatele cinci medalii de aur obtinute de cei de la Samburesti anul acesta la un targ de la Beijing. A fost o perioada in care oriunde te intorceai pe net, prin presa sau pe la TV dadeai numai de Samburesti si concursul de la chinezi, incat incepusem sa ma simt ca pe vremea “cealalta” cand se intorcea nea Nicu din China si nu auzeai 3 luni decat de vizita de lucru a tovarasului in RPC, unde s-au strans relatiile dintre cele doua popoare.

Ca sa citez dintr-un frumos articol de PR (cu un laitmotiv comun tuturor celorlalte de altfel): “Domeniile Samburesti, singurele vinuri romanesti premiate la Wine China 2012” Nu se spune nimic in cadrul articolului daca au mai fost si alti producatori din Romania la targul respectiv si daca au trimis (platit, probabil) mostre pentru concurs. In alta parte scrie ca au castigat medalia pentru cel mai bun rosu de la targ. Si mai uitati un articol super tare conform caruia am dat de pamant cu francezii prin China; uau oamenii aia chiar isi merita banii de PR.  Apoi, inevitabil si inexorabil, pe la TV, am auzit intr-o emisiune acelasi asociere de tip Fata Morgana, tipica pentru Romania: “Terroir-ul de Samburesti este similar celui din Bordeaux”. Ghinion, cica si in Dealul Mare e la fel. Si nu m-ar mira ca Jidvei sa se gaseasca pe aceeasi paralela si terroir cu Champagne. Yeah right!

 

Acum nu zic ca vinurile de Samburesti nu ar fi meritat medaliile de mai sus (mai ales ca nici nu stiu concret ce a fost in sticlele respective) dar ma gandesc ca daca ar fi degustat ceva de la Vinarte sau Stirbey (ca sa iau doi producatori din zona) chinezii probabil ca le-ar fi facut statuie in piata Tienanmen…

In plus, concursile respective sunt perfect opace, nu gasesti informatii despre participanti, juriu, modalitati de notare pe niciunde. Doar ca le-a placut tovarasilor…ce vrei sa stii mai mult? Vrei sa faci puscarie?

Deci, intrebarea (retorica in mare parte recunosc) care ma framanta este: care e treaba cu chinezii? Beau si premiaza tot ce prind, din pura voiosie tovaraseasca? Sau Partidul a interzis blogurile de vin si trimis toti bloggerii la sapat vreun canal? 🙂

 

P.S. Revin in curand cu informatiile primite de la APIA cu privire la solicitarea de informatii publice de mai sus ca sunt foarte interesante si arata cum (nu) se contruieste imaginea vinului romanesc peste hotare.  Facem jurnalism de investigatie, deci tineti aproape ca nici nu stiti ce pierdeti..:) Ma gandesc ca daca ar gasi-o pe Elodia ingropata printr-o vie ar fi extrem de benefic pentru vinul romanesc…cel putin pe plan local.

Aia da lovitura de PR! Face cat 1.000 de medalii de aur! Ma opresc aici ca dau idei…

 

 

7 responses so far

 

Oct 22 2012

Ce este “Gurbanul”?

Published by under 2011,Demisec,Rose

 

Vinexport Gurban RozeCitez de pe sticla: ”Putini isi aduc aminte de vechile ritualuri romanesti (sic!). Gurbanul viilor este o traditie pastrata de suta de ani, fara de care roadele viei nu ar fi la fel de bune. Tot satul se intalneste la prima ora a diminetii si dezgroapa o sticla de vin ingropata anul trecut, taie primii butuci de vie, mananca, beau, joaca si stropesc cu vinul vechi viile pentru noul rod. Pentru vinul rose, Gurban 2011 impleteste printr-o vinificatie moderna, in alb, rafinamentul Merlot-ului si intensitatea Cabernet-ului Sauvignon, toate alese cu atentie din podgoriile Moldovei.”

Daca ma intrebati pe mine obiceiul de mai sus e cam SF la ora actuala si imi cam dau seama si de ce a disparut: Din simplul motiv ca la noi la sat (si mai ales prin partile Moldovei) o sticla de alcool nu scapa un an de zile nici ascunsa de nevasta, dapoi  ingropata sa stie tot satul…in fine!

Acum pe bune: este vorba de un vin roze produs de Vinexport SA din Focsani si destinat in special pietei externe (in special China). Cica la targul de la Interwine din China vinurile din aceasta gama ar fi luat la un moment dat medalie de aur (scrie pe undeva pe aici). Daca e acelasi unde a luat si Samburesti vreo 5 medalii de aur, este de inteles…. Si am mai auzit una tare tot de la un targ chinezesc (nu stiu daca acelasi): cica Jidvei a fost premiat drept vinul cu cel mai bun raport calitate/pret…:) O sa revin pe tema asta…

 

Nu stiu prin ce procedee unele sticle au aparut si pe la noi prin comert, culmea si cu etichetele scrise in romaneste, de aici banuind eu ca nu este tocmai o chestie involuntara si independenta de vointa producatorului. Asta daca nu exporta in China cu eticheta scrisa in romaneste..:) Despre pret numai de “bine”, eu l-am intalnit intr-un magazin de cvasi-specialitate din provincie la „infimul” pret de 46 de lei. Adica foarte mult pentru un Rose, care nici nu dispune de cine stie ce pedigree.

Daca nu va spune nimic producatorul atunci sigur ati auzit de brandurile de “succes” ale acestuia cum ar fi: Puterea Ursului, Vinul Vanatorului, Putna, Centenar, Weisser, toate cu rezonante nu tocmai placute in urechea pasionatilor de vin de calitate. De aceea am tratat cu oarecare scepticism si prejudecati vinul de fata, ajuns in pahar la domiciliul personal pe filiera unui restaurant de pe litoral. Asadar:

 

Gurban Vinexport Roze

Eticheta “ciufulita” dupa stat la frigider…

Aspect (Culoare): destul de intens,  de cireasa tanara cu nuante de cupru, stralucitor

 

Nas: Lejer, elegant, cu note dulcege de fragi si capsuni plus ceva note de petale de trandafir si dulceata de zmeura care se deschid treptat in fundal.

 

Gust: Atacul este rotund pe fondul restului de zahar (este demisec), evolutia pe palatin fiind in acelasi note usor corpolente. Aciditatea medie balanseaza fericit insa zaharul si corpul pronuntat (fiind ajutata si de un usor rest de dioxid), predominante fiind notele dulcege, de fructe rosii de padure. La senzatia de lejeritate contribuie si o tusa picant-tonica care devine usor deranjanta pe finalul evolutiei, dar care ii confera in acelasi timp senzatii de savoare si prospetime. Per ansamblu, vinul este echilibrat, cu un final fresh si amarui care  indeamna la inca un pahar. A se consuma rece…

 

In concluzie, un vin Acceptabil spre Bun, destul de reusit tinand cont de „CV-ul” producatorului, dar extrem de scump (asa cum spuneam mai sus 46 de lei in magazin). Deci RPC Slab. De fapt acest fapt este comun la mai toti producatorilor mari de la noi, asa ca de ce sa ne mire ca la Vinexport vinul baubil este ireal de scump.

Si se mai intrebe lumea de ce beau rar vinuri romanesti…Adica de ce nu sunt patriot (a se citi prost) pe banii mei care sa ii imbogateasca pe alti patrioti de gen care cer dublu pe vin in tara decat la export. De ce cer atata? Pai cum de ce? Din patriotism, monser!!!

 

P.S. Apropo, am vazut ieri la un supermarket din cartier, gama Owner’s Choice de la Jidvei (adica Ana & Maria) pe la 49,5 lei, pret psihologic. Si nu va inchipuiti ca pe la Pitesti am vreun duty-free sau magazin de mare specialitate in cartier…:)).

Personal, astept sa ajunga pe la 25 de lei; problema este daca mai tin vinurile pana atunci..:)

 

2 responses so far

 

Oct 19 2012

Vinurile VINTEST: Part Two…si ceva in plus!

 

Asadar, ca in filmele in doua serii de pe vremuri de la cinematograf cand se schimba rola la jumatatea filmului, sa continuam cu vinurile de la VINTEST.  In partea a doua avem asa:

 

 

Domeniile Franco-Romane

domeniile franco-romaneNu stiu ce am eu cu cramele astea mici facute de straini ca imi cam cad cu tronc. Deci la ei mi-au placut cam toate vinurile, nu am gasit unul sa stramb din nas si mai ales am apreciat lejeritatea si abordabilitate tipic frantuzeasca a acestora. Fara baric in exces, vinuri care “curg” excelent, perfect de asociat la masa. Am incercat un Riesling Italian corect, in coordonatele (limitarile) soiului (acid, crispy, racoritor, de vara). Apoi un Chardonnay nebaricat (rara avis pe la noi sa nu chinui soiul acesta cu lemnul) care prezenta o prospetime si puritate de fruct extrem de placute. Apoi un rose din Merlot din 2008 care se tine bine si arata foarte interesant fata de alte variante existente pe piata si obtinute din acelasi soi (cu gutuie coapta, nuci, trandafiri si parca o nota usor oxidata in evolutie, care poate veni si din expunerea prelungita la aer).

La capitolul rosii avem o Feteasca Neagra nebaricata (Thanks God) din 2009 cu fructul la vedere, un atac dulceag, aciditate prezenta si bine integrata plus un final cu tanini usor verzi si „grippy”. Apoi vin Pinot-urile: Crai Nou 2008 (nebaricat cu mult fruct rosu si nota aceea clasica de pamant umed si grajd. Lejer, baubil, cu tanini prezenti si usor duri pe final) si Terre Precieuse cu un baric usor aplicat care lasa vinul si fructul in fata si aduce doar usoare note de vanilie, un plus de structura in evolutia pe palatin si niste tanini mai bine integrati pe final in comparatie cu varianta anterioara.

Doua vinuri care m-au surprins placut ca stil, chestii destul de rare pe la noi unde majoritatea se complica prea mult si omoara Pinot-urile cu baric excesiv. Daca va mai aduc la cunostinta ca acestea sunt certificate ca fiind ecologice si se invart in jur de 33 de lei (parca usor peste 40 pentru varianta baricata) nu o sa ma acuzati de ganduri necurate cand va spun ca sunt acum un fan declarat. Avem tot de la ei o Tamaioasa Romaneasca de prin 2000 (Chateau Pietro) cu note evolutive interesante si care a facut deliciul celor cu “Aveti ceva dulce?”.

  

Domeniile Anastasia

Domeniile AnastasiaAici am facut cunostinta cu noul Chardonnay,cu lemn integrat si un corp pronuntat, dar cu o aciditate suficienta. Pe la 18 lei (parca) este un best buy. Apoi m-am reintalnit cu Merlot-ul 2009 de anul trecut, acum mai integrat, surprinzator de cremos si catifelat pe palatin, cu structura si note de fructe coapte si vanilie, urmate de un postgust mediu spre lung. La 25 de lei prezinta si el un RPC redutabil. Tot ca noutate vine si un Cabernet Sauvignon 2011 extrem de abordabil, chiar un pic diluat, cu un nas tanar si tanini moi pe fondul unei aciditati usor deficitare. Am retinut ca a fost o productie de 10t /Ha, poate daca o limitau putin rezulta ceva mai serios. Si oricum productia asta cam prea mare nu e un motiv de lauda..:)

 

Aurelia Visinescu

Aurelia Visinescu

 

 

 

 

Aici trecem repede peste unele albe care mi s-au parut prea pronuntate, apasate, usor alcolizate si fara aciditate (Chardonnay Karakter 2011 si Tamaioasa Romaneasca Artisan 2011) si ajungem la White Artisan (cupaj de FA, FR si RI) care este destul de reusit, cu un nas elegant si floral plus cu o aciditate prezenta pe tot parcusul evolutiei fapt care ii confera un caracter proaspat. Apoi Anima Chardonnay care s-a prezentat in notele descrise aici, parca un pic cu lemnul mai integrat pe final. Trecem printr-un Rose Karakter (apropo ce o fi cu denumirea asta cu atatia “K” ca suna bulgareste rau de tot) destul de corpolent si onctuos (Merlot cupaj cu Pinot Grigio), mai mult de gastronomie.

La rosii avem un Anima Merlot intr-un stil extrem de serios, cu mult baric dar si o nota de catifelare plus ceva tuse amarui in evolutie si tanini fermi, prezenti pe final. Cam prea complicat pentru un Merlot si la 75 de lei…scump! Apoi Red Artisan, un cupaj din FN,CS si M (clasicul cupaj de Dealul Mare) la fel de reusit ca si varianta pe alb, foarte agreabil, cu niste tanini usor verzi si duri pe final, dar altminteri integrat si echilibrat. Mi-a placut!

Si acum, surpriza targului, Cabernet Sauvignon Anima 2008 un vin care sincer mi-a placut mult, fara mult baric, complex, structurat si echilibrat, cu tanini perfect integrati pe final si un posgust care m-a tinut pana la standul Vincon. Oricat m-am chinuit eu sa ii gasesc nod in papura nu am reusit. Un vin delicios care nu e deloc alambicat, greu si cu mult lemn ca celelalte din gama Anima. Ah, de fapt i-am gasit un nod in papura, dar e o chestie generala care nu tine doar de vinul in sine: costa 110 lei (!?!?).

Si sa nu uit, inainte sa trec mai departe, am avut zilele trecute o revelatie cu privire la faptul ca vinurile D-nei Visinescu mi se par prea complicate: e in aceeasi zodie cu mine. No comment! Daca ma gandesc introspectiv la cat de mult ma complic eu si ma chinui sa iasa totul perfect de cate ori scriu vreun  articol (de cercetare nu pe blogJ)…  Il modific de 100 de ori si pana la urma de aia nu iese cum vreau, ca ma complic excesiv! In fine…blestemul cautarii perfectiunii si al maniei controlului…:))

 

De la Heinring am mai incercat un Chablis Premier Cru (neidentificat care Premier Cru) Laroche 2009, crispy, proaspat, cu un final usor mineral cu multe citrice, dar destul de diluat si evaziv in exprimare. Dar din ce imi aduc aminte era vreo 40 de lei. Tinand cont la ce scrie pe eticheta, ai nostri cu preturile lor ar trebui sa ia aminte. In rest nu e vreo chestie deosebita…

 

La capitolul si altele (cam de evitat) avem:

Crama lui Dinescu (la Cetate) nu am incercat decat un Pinot Grigio Demisec (parca) si cam oxidat, nu stiu restul cum sunt, dar nu am auzit de bine despre ele prin zona.

Agrofarm Fetesti cu o Cramposie cu nas alcolizat si cu urme evidente de oxidare, dar cu un gust acceptabil.

 

Mai vroiam sa ajung si la Domeniile Urlati ca au niste vinuri interesante si din ce stiu nu vin la Goodwine, dar ce sa faci in atat de putin timp, plus ca pe la 4 si ceva s-a spart toata treaba si vroiam sa ajung si la Goodtaste of Bucharest. In plus ca auzisem, nu mai stiu pe unde, sa se terminasera toti cei trei pesti din a doua zi…:))

 

 

Goodtaste of BucharestLa Goodtaste of Bucharest, care s-a tinut la World Trade Plaza, imi pare foarte rau ca am ajuns tarziu, spre inchidere, pentru ca erau cativa oameni cu care as fi vrut sa stau mai mult de vorba si cateva vinuri pe care vroiam sa le incerc pe indelete. Mai ales de la Nachbil.

 

Oricum la standul celor de la Lovewine erau la degustare numai “avioane” (adica vinuri scumpe si de calitate) si numai pentru el si merita sa te duci la targ: Alira Merlot (era deschis de dimineata si avea ceva note oxidate, deci nu imi dau cu parerea), Lacerta Merlot (bine lucrat, dar ireal de scump, la 65 de lei as lua cu ochii inchisi Stirbey sau Prince Mircea, sau mai bine ceva de afara), Feteasca Neagra La Putere de la Recas (Dom’le  daca nici Recas nu are bani sa tina nitel Feteasca asta, ca era tanara rau si e pacat de vin), Davino Domaine Ceptura Rosu (mi-a placut cel mai mult din ce era pe masa) plus altele albe cam tot in categoria asta de preturi. Puteai sa iti faci o impresie destul de buna despre nivelul vinurilor romanesti doar de la standul lor. Felicitari pentru initiativa!

 

Apoi de la cei de la Nomibo am incercat ceva vinuri, Tamaioasa Romaneasca mi s-a parut cea mai abordabila, restul, probabil datorita faptului ca sunt realizate fara interventii si “adjuvanti” erau in diferite stadii de degradare. Dar pasiunea proprietarului cred ca va ajuta la ridicarea nivelului pentru recoltele viitoare.

 

Apoi ceva de pe la Michel Torino, in treacat un Chardonnay si un Sauvignon corect realizate, intr-un stil New World mai retinut. Si cam atat!

 

 

That’s all folks !!! De luni revenim la lucruri normale, de marketing, vinuri si marketingul vinului. In plus, am si o lansare de facut!..:)

Se pare ca saptamana aceasta a fost « furata » de prezentari de vizite la crame si targuri. Si desi nu am intentia sa devin vreun Catalin Radu Tanase care sa preia legatura pe la toate evenimentele, a fost totusi o perioada plina de chestii interesante din care am invatat destul de multe…

  

5 responses so far

 

« Prev - Next »