A venit randul meu sa particip la o asa numita leapsa…Daca nu stiti ce inseamna, pe scurt, acest fenomen se manifesta cand un coleg blogger (sau alt personaj credibil din “industrie”) descopera un vin interesant si cu cu un RPC superior. Ceilalti, din curiozitate, il cauta, il incearca si isi dau cu parea despre el…

Subiectul “lepsei” de fata este un Sauvignon Blanc de la Crama Garboiu din gama Livia. De ce tocmai acesta? Pentru ca a primit medalie de aur la Concours Mondial de  Bruxelles anul acesta, performanta reusita in general de vinuri din gamele mai scumpe ale producatorilor autohtoni, cel de fata costand “doar” 20 de lei. Deci exista premisele unui vin ieftin si bun, lucru destul de rar intalnit pe la noi.

 

Prima data a scris de el George, apoi Mihai si vor urma probabil si alti colegi, dupa “valul” de achizitii din ultimele zile, “infectia” raspandindu-se cu repeziciune. Vinul este produs intr-o serie limitata de 3000 de sticle; probabil ca atatea buline au si primit in urma concursului de la Bruxelles si nevrand sa “prapadeasca orzul pe gaste” vor muta restul de vin intr-o gama superioara (Bacanta?). Sau pur si simplu, pentru cei neafectati de scenarita ( ca mine), atat au produs. Vinul are un nivel alcoolic impresionant pentru un alb (14.5%), de aceea va recomand sa il raciti foarte bine inainte sa il beti  (pe al meu l-am coborat pana la vreo 6-7 grade) si eventual sa il tineti la gheata pe parcursul consumului. Remarcati si bulina aurie de pe sticla, pentru reusita de la concurs.

Iata ce am descoperit eu in sticla:

 

Aspect (Culoare): Galben deschis, usoare reflezii verzui, stralucitor, corpolent in pahar

Nas:      Nas initial mineral, cu aspecte usor citrice (gref alb, lime) si preponderent florale (salcam, soc, ) plus note drojdioase, surprinzator de lejer (aduce izbitor a Crampoasie, o fi de la drojdii?). Pe masura ce se incalzeste in pahar apar note  de pepene galben, ceva fructe exotice (ananas, papaya, mango) si clasicul « pi de chat » specific soiului. Interesanta tusa minerala si usor vegetala, de ardei verde si conserva de legume, care insoteste nasul pe parcursul deschiderii vinului in pahar.

 

Gust: in gura se simte initial rotund, apasat, usor dulceag, vanilat si glicerinos, cu un corp mediu spre pronuntat (consecinta alcoolului). Aromele sunt preponderent citrice, plus ceva agrise. Pe masura ce se deschide apar note de pepene galben si fructe exotice. Evolutia este surprinzator de proaspata pentru corpul si nivelul alcoolic mentionat, consecinta a unei aciditati pronuntate, care il echilibreaza destul de bine si pe alocuri chiar reuseste sa ia prim planul, iesind in evidenta. Finalul este chiar fresh, cu note amarui-picante si tente minerale, de cremene si coji de citrice (o senzatie de Schweps).  Postgustul este mediu, usor cald, continuand evolutia tonica de mai sus, cu citrice si o remanenta mineral-sarata, placuta si surprinzator de persistenta.

 

Un vin Bun, a carui reusita principala este maiestria cu care isi ascunde impresionantul nivel alcoolic sub notele fructate si minerale, asta facandu-l un pic brutal si colturos pe alocuri. Ca stil este asemanator Sauvingon-urilor mai grele, mai incarcate de arome; personal in ultima vreme am mai incercat ceva asemanator de la Villa Vinea (parca acela mi s-a parut un pic mai bine echilibrat si mai lucrat). Mi se pare un pic ciudat cum a luat aurul la Bruxelles, dar e chestie de gusturi. Asta daca e acelasi vin (iar devin paranoic). Mostra de mai sus am primit-o de la Ionut de la Vinescu.ro, unde gasiti vinul la 20 de lei.

La pretul acesta RPC este unul Foarte Bun, calificandu-l ca un excelent vin de consum curent. A mers de minune langa o pastrama la gratar, rece (se intelege foarte bine cu notele sarate), dar merge si langa ceva saramura de crap, somn (un peste mai gras) sau frigarui de pui picante.

Personal pentru un vin de “quaffing” (de cursa lunga) eu prefer ceva mai slab alcolizat si mai « light » in exprimare, cum ar fi de exemplu Misiones de Rengo (care dealtfel nu este nici foarte departe ca pret).

 

Tags: Crama Garboiu, Livia, Sauvignon Blanc

 

Citeam deunazi la George pe blog o analiza foarte pertinenta despre fenomenele care au favorizat cresterea calitatii in industria de vin authotona in ultimii 10 ani. In plus demersul celor de la Vinul.ro de a investiga motivele progresului industriei de vin este salutar, in primul rand pentru a vedea de unde am pornit, unde am ajuns si cat mai avem de mers. Sunt chiar curios sa aflu si alte pareri, cand voi citi revista…

 

Vreau sa va spun inca de la inceput ca sunt de acord cu toate cele zece puncte, eu nu cred ca gaseam atatea. O sa scriu in cotinuare cateva puncte de vedere personale cu privire la acestea si la subiectul in cauza. Cateva idei le-a introdus si George in postarea lui si ma apucasem sa scriu un “comment” acolo, dar mi-am dat seama ca o sa fie kilometric si de aceea imi folosesc spatiul personal sa imi exprim pe larg ideile…

 

Dintre cauzele enumerate una in special mi-a atras atentia si mi se pare a fi punctul principal de inflexiune al industriei viticole romanesti: fondurile europene. Faptul ca acestea au fost atrase in proportie de 100% (fapt rar intalnit pe plaiuri mioritice unde avem la ora actuala o rata de absorbtie in jur de 10%) imi sugereaza faptul ca in principiu ai nostri producatori (sau cei care vroiau sa devina producatori) stiau cu ce “se mananca” business-ul si detineau in mare parte know-how-ul necesar. Probabil dar le lipsea capitalul sau pur si simplu nu vroiau sa il angajeze in proiecte riscante care tin calitatea vinului oferit consumatorilor.

Mie personal mi se pare ca toti factorii enumerati de George pleaca de la o singura cauza: banii europeni.

 

 Pentru cei mari din domeniu a fost un prilej sa faca replantari si retehnologizari pe care nu le-ar fi facut in veci (sau le-ar fi facut in zeci de ani), preferand sa pastreze “Status Quo” pietei autohtone, oricum captiva unui public slab informat in domeniu. In plus cred ca ar fi incercat sa marginalizeze cei cativa producatori “quality”. Pentru cei nou intrati pe piata, ei bine, domeniul vinului are asa o aura de high-life si aristocratie care atrage si vrajeste pe multi dintre oamenii de afaceri autohtoni. De ce? Evit sa ma pronunt…In plus, daca e pe fonduri UE (adica in mare parte gratis) cred ca s-a mers pe vechea zicala de la noi “Vrei calule ovaz?”. Dam si bine la imagine si in plus sa facem si un ban. Personal ma indoiesc ca mare parte din cramele care au aparut dupa anii de gratie 2007-2008  ar fi luat fiinta in lipsa banilor de la Uniunea Europeana. Daca e sa defalcam cei zece ani de analiza pe segmente de timp, constatam ca de fapt tot saltul acesta calitativ si dezvoltarea sectorului vini-viticol despre care vorbim nu s-a facut in 2000-2005, ci mai degraba in ultimii ani. Ciudata coincidenta, nu? Practic este vorba de anii de cand a inceput acordarea de fonduri prin SAPARD (preaderare) si apoi cele de la UE (postaderare).

 

Haideti sa explic punctual legatura de antecauzalitate de care am vorbit mai sus:

 

• Dezvoltarea retailului: Retailul oricum se dezvolta si nu cred ca ar fi impulsionat prea mult calitatea vinului autohton. Oricum nu ii forta pe producatori sa se apuce de investitii. Retailul de la noi pune pe primul loc pretul si apoi calitatea, dupa chipul si asemanarea consumatorului si din punctul asta de vedere am fi ramas la fel.

 

• Investitorii straini: majoritatea sunt veniti  pentru si din cauza fondurilor UE si manati in mod direct de acest impuls: facem o afacere in Romania pe bani UE. Daca imi zice cineva ca veneau sa investeasca  n+1 milionae de euro in viticultura romaneasca din motive de terroir, paralela 45 din Bordeaux si nu stiu ce calitati ale vinului romanesc i-as spune ca ma minte in fata. Cu stiinta sau din nestiinta. Oricum la acest capitol sectorul viticol nu este singurul care a cunoscut fluxul acesta de “investitori” care isi extind afacerile “gratis” in Romania, beneficiind de fonduri UE si avand deja format  know-how-ul si lobby-ul necesar pentru a le accesa.

 

• Oeonologii straini: au ajutat enorm, dar daca nu ar fi fost banii de la UE cred ca numaram pe degetele de la o mana patronii romani care ar fi platit oenologi din afara. In plus nu ar fi venit acestia pentru ca nu aveau “materialul” cu care sa lucreze. Cu ce sa faca vin ?  Cu budanele de stejar de pe vremea lui Ceausescu si cu viile pe care le aveam? Nu cred…oricat de pregatit ai fi ca oenolog, daca materia prima care vine din vie si dotarile din crama nu te ajuta, mare lucru in privinta calitatii  nu poti face.

 

• Consumatorul educat Hmmm…oare chiar exista? Suntem noi cativa care ne invartim in aceleasi cercuri si la un moment dat avem impresia ca “Uite dom’le cam toata lumea are idee despre vin, ce si cum”. Daca ne ducem la raft realitatea este cruda si dezatruoasa. Mai avem o groaza pana cand consumatorul sa devina motorul care sa traga in sus calitatea industriei prin pretentiile lui. De fapt acum suntem in situatia inversa: nu stie industria cum sa spuna consumatorului ca e cam inapoiat si ar trebui sa se mai desptepte, sa bea si el un vin mai acatarii..:)

 

• Dezvoltarea new-media…corect s-a dezvoltat, dar ce impact are asupra producatorilor? Putea sa se dezvolte mult si bine ca oricum ar fi fost ignorata de catre acestia. De fapt nici acum nu se sinchisesc ei foarte mult de new-media. Ne chinuim cu toti sa scriem si sa educam consumatorul, dar daca nu ar fi fost investitiile facute de noii sau vechii producatori  din bani de afara (ma tot repet) nu am fi avut despre ce sa scriem si ce sa aratam consumatorilor. Nu puteai sa faci reviste si bloguri cu SERVE, Vinarte, Davino sau Halewood la infinit.

 

• Importurile din afara sunt destul de firave deocamdata si preturile cam sus, dar in viitor pot deveni o forta motrice a schimbarii si mai ales a ajustarii preturilor la vinul autohton. Ajustare in jos, sper… In plus o mare parte din aceste importuri vin prin producatorii autohtoni si ajung in sticle cu etichete de vin romanesc. Genul asta de “importuri” nu ne ajuta deloc si producatorii fac tot posibilul sa tina piata captiva intereselor proprii.
• Daca te uiti pe cifrele de import, ce cantitate de vin de prin Spania sau Italia intra in tara ramai perplex si te intrebi: un naiba se duce? De ce nu il vedem la raft?  Exemplu scurt: import Spania 2010: 9.177 Tone. Import Spania 2011: 61.627 t.!!!!. Unde dracu e vinul asta spaniol, ca ar trebui sa fie la orice butic din coltul strazii??? Si este…exact aici:

 

• Cramele de cartier: asa cum bine puncta si George nu e tocmai o dezvoltare sanatoasa a sectorului din prisma calitatii vinului pe care il promoveaza, dar ajuta la distributie si “awarness”.

 

• Tehnicile de marketing…i rest may case…am mai vorbit de ele si nu neaparat de tehnici, cat despre mentalitatile de marketing de pe la noi. George a sintetizat bine metehnele de prin sistem. Apropo, cine vrea sa afle lucruri noi si sa mai iasa din paradigmele vechi ar fi bine sa participe la forumul organizat de Vinul.ro despre care am scris ieri. E bine macar ca unii se chinuie sa schimbe ceva…

 

• Mandria locala…nu prea exista…este inlocuita cu lacomia locala: cat mai prost si cat mai scump. Iar cramele noi care produc vin bun au niste preturi de sperie populatia locala. Unii  cred ca ar speria si vestul cu preturile lor..:)

 

In concluzie si pe scurt: englezii au o vorba ”put your money where your mouth is”.  Asta pentru producatorii cu “chemare catre vin” si atitudine doct-superioara care cred ca le stiu si le-au vazut pe toate, dupa cativa ani de productie. Cati ar fi pus banii lor la baza pasiunii pentru vin pe care o afiseaza? De aceea zic, totul de la dezvoltarea industriei la atitudinea unor producatori pleaca de la banii veniti gratis de la UE. Care sunt buni pentru industrie, dar au si un efect pervers (care se vede in principal in preturi), creeand atitudini ciudate, specifice lucrurilor obtinute usor si peste noapte.

Sa nu se inteleaga ca trag pe cineva la raspundere pentru a luat fonduri europene, departe de mine gandul acesta! Bravo celor care au facut acest pas si chiar m-as bucura ca acestea sa se suplimenteze si sa vad cat mai multe vinuri bune de la cat mai mult producatori.

Dar nu pot sa nu ma gandesc cum ar fi aratat peisajul vinului romanesc fara infuzia de bani europeni…Si imi proiectez in minte o imagine destul de trista. Daca in 15 ani, scursi de la revolutie, am numarat pe degetele de la o mana producatorii de calitate aparuti la noi, ma indoiesc ca in ultimii 7 s-ar fi petrecut explozia de calitate amintita mai sus fara ajutorul banilor europeni.

Este interesant este faptul ca pe cei care si-au cladit business-urile in ani de zile, cu truda, pasiune si cu banii proprii (adusi adesea de acasa sau imprumutati de pe la banci in conditii nu tocmai favorabile), ii vad mai rezervati in atitudini si epitete bombastice… De ce oare?

.

In concluzie: nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la evolutia spre calitate a industriei de vin autohtone din ultimii ani constat ca toate argumentele ma conduc in mod implacabil intr-un singur punct: fondurile UE. Poate sunt si eu de vina, ca nu gandesc cum trebuie… Sau ca gandesc prea mult?

 

 

 

Tags: Fonduri UE, investitii, Replantari, SAPARD, Vie

.

Saptamana aceasta in loc de traditionalul articol despre marketing va invit la o dezbatere interesanta organizata din initiativa Vinul.ro. Aveti in continuare toate detalile, ne vedem la fata locului:

“Forumul Vinul.Ro – Lifestyle, promovare, profit, 20 septembrie 2012

Forumul Vinul.Ro este prima conferin?? despre promovarea vânz?rilor de vin organizat? în România, pe data de 20 septembrie, la hotelul Marshal Garden Bucuresti (calea Dorobantilor, nr 52), care isi propune sa reuneasca experiente internationale si nationale, impartasite in cadrul unor dezbateri. Scopul? Gasirea de concluzii si solutii concrete. 

Profesioni?tii de vârf din domeniul HoReCa ?i retail, din industria vinului (produc?ie, marketing, distribu?ie, echipamente etc), bloggeri de specialitate, dar ?i simpli pasiona?i de vin se vor reuni cu aceast? ocazie pentru a participa la prezent?rile, seminariile ?i studiile de caz sus?inute de speakeri cu experien?? vast? în domeniu, din ?ar? ?i din str?in?tate. Evenimentul va avea un caracter profesional lipsit de formalism, fiind o platform? pentru schimbul liber de idei ?i informa?ii relevante dar ?i o excelent? oportunitate de socializare.

 

Cine participa la Forumul Vinul.Ro?

• profesionisti de varf din HoReCa
• profesionisti din retail
• persoane de decizie din industria producatoare de vin si sectoarele conexe (distributie, echipamente etc)
• bloggeri de specialitate
• pasionati de vin
• reprezentanti ai mass-media cu profil economic

 

TEMELE FORUMULUI VINUL.RO

• Vânzarea în HoReCa: ce merge ?i ce nu
• Marele retail: ghid de întrebuin?are cu folos
• Vinul ca element de lifestyle: vrem s? vindem mult, vrem s? vindem scump!

• Importan?a prezen?ei online a unei afaceri

• Promovarea prin Social Media: costuri, beneficii ?i strategii func?ionale

• Magazine tradi?ionale ?i online

• Vinurile din import

Cu ocazia acestei prime conferin?e, s-a ini?iat ?i un prim studiu asupra obiceiurilor de consum, pe baz? unui chestionar online, completat de un segment de peste 1000 de consumatori. Rezultatele ?i interpretarea acestora vor fi unul dintre subiectele discutate cu ocazia Forumului Vinul.Ro.

O prezentare a factorilor ?i tendin?elor care influen?eaz? piata vinului din România, în viziunea juc?torilor din industrie (chestionar direct ?i detaliat) constituie baza unui alt studiu

realizat de revista Vinul.Ro.

 

VORBITORI CONFIRMATI PANA IN ACEST MOMENT (lista in actualizare):

• Google România – Elisabeta Moraru (Industry Manager)
• Ernest & Julio Gallo – Oliver Swiatek (Export Director); (video intervention)
• Marchesi de’ Frescobaldi – Peter Ferguson (Expert Manager)
• George Moisescu – Expert in marketing si comunicare
• Shortcut Reasearch – Alina Floroi (Chief Research Officer)
• C?t?lin Mahu – proprietar lan? de restaurante La Mama
• Dan Balaban – fondator Davino
• Jean Valvis – proprietar Valvis Holding
• Laurentiu Achim Avram – presedinte Federatia Somelierilor din Romania
• Cosmin Tudoran – blogger/social media specialist

 

TAXA DE PARTICIPARE LA FORUMUL VINUL.RO*:

• 70 euro / persoana, include:

– accesul la conferintele/prezentarile incluse in program (10:00-18:00)

– materialele prezentate in timpul conferintei in forma tiparita

– masa de pranz si pauzele de cafea

 

• 200 euro/persoana (pentru grupuri se ofera reduceri**), include in plus:

– participare la cina festiva de incheiere a forumului (incepand cu ora 20:00)

– abonament pe 6 luni la revista Capital

– abonament pe 12 luni la revista Vinul.Ro

*Numarul de locuri este limitat, data limita de inscriere este 7 septembrie 2012. Pentru rezervarea unui loc pe lista de participanti, va rugam sa ne contactati la email: poliana@vinul.ro sau telefon: 0724 786 660.
**Reducerile pentru grupuri (peste 3 persoane), se acorda astfel:
– grup de 3-5 persoane: discount 10%
– grup de 5-7 persoane: discount 15%
– grup de 7-10 persoane: discount 20%
– grup de peste 10 persoane: discount 25%”

.

Tags: Forumul Vinul.ro, Marketing, vin