De fapt ar trebui sa ii spun direct Monastrell sau Murviedro (dupa denumirea unui oras de langa Valencia de unde a fost adus in Franta, in Provence), Spania fiind locul unde acest strugure este cel mai raspandit, 85% din totalul plantatiilor mondiale aflandu-se aici. A patruns pana si in Lumea Noua, in special in Australia unde este cunoscut sub denumirea de Mataro (denumire inspirata tot de numele unui oras spaniol din Catalunia si folosita de altfel si in Portugalia vecina).

Oricum am face ajungem la originile spaniole ale acestui strugure, tipic climatului iberic, cu coacere tarzie si care are nevoie de o toamna cu caldura intensa pentru a ajunge la maturitate deplina. Totusi ceea ce a a readus soiul in prim plan si i-a conferit recunoastere internationala, fiind considerat la ora actuala ca un vin “trendy”, este bineinteles denumirea franceza a acestuia: Mourvedre. Suna mult mai interesant decat Monastrell,nu?

In prezent este cultivat sub aceasta denumire in regiunile insorite, de coasta, ale Frantei (Languedoc, Provence sau Bandol). Vinurile au o culoare inchisa, intensa, concentrata si un caracter taninos, structurat, cu un pronuntate note carnoase, animalice din acest motiv fiind adesea cupajat cu mai blandul Grenache (Garnacha). Producatorii spanioli prefera insa sa ofere vinuri varietal din acest soi, regiunea Jumilla (Murcia) devenind recunoscuta in ultimii ani pentru exemplarele reusite obtinute din acest soi.

Vinul de fata este considerat a fi unul dintre ele. Este produs de Casa Castillo (Julia Roch e Hijos) de pe o plantatie cu vii vechi in suprafata de 120 de Ha situata in DOC Jumilla, Murcia in sud-estul Spaniei. Baricat 6 luni in stejar frantuzesc (80%) si american (20%), alcool 14,5 %. Zona este recunoscuta pentru viile vechi de Monastrell cu productii mici, adesea sub 2500kg/Ha.

In pofida acestui fapt vinul este destinat consumului fiind considerat un vin popular, prietenos de catre producator. Puteti vedea chiar cateva poze din procesul de imbuteliere, pe blogul acestuia. Atat de popular si prietenos este incat a primit 89 de punct Parker sau 90 de la Stephen Tanzer. Toate astea pentru enormul pret de 6.4 €/sticla (direct din Franta), adica vreo 30 lei adus la locul personal de consum. No comment…Daca faceam miscarea asta cu un vin de pe la noi dadeam numai pe transport cam de trei ori mai mult. De vinuri nici nu mai vorbesc. Deci:

Aspect (culoare): rosu intens, cu reflexii violet si margini usor apoase, inchis, opac, concentrat, tanar

Nas: Destul de inchis in prima instanta cu mult baric, note afumate, de pamant, frunze uscate, piele si ceva condiment. Se deschide in tente fructate (fructe de padure, visina tanara), carnose, condimentate (cuisoare, piper) si usor dulcege, vanilate. Tipicitatea de soi se manifesta in fundal prin note de vanat, carne de vita maturata, trufe si ceva piper.

Gust: Atac potolit, asezat, cu note de visina coapta, prune afumate, piele, tabac, vanat si frunze uscate. Textura este catifelata, supla, omogena, compacta, dar asociata unei aciditati medii, bine integrata, prezenta mai ales in partea a doua a evolutiei care ii confera o tusa de prospetime mai ales in final. Evolutia releva un vin suprinzator de structurat si savuros, evolutiv cu note de ierburi aromatice (cimbru, rozmarin), violete si ceva condimente (piper alb, cuisoare, ciocolata neagra)

Finalul este mediu spre lung, cald, usor alcolizat (are totusi 14,5 %), fixand pentru multe minute pe palatin, prin taninii structurati dar moi, note dulci, fructate si de coaja de paine. In evolutia acestuia apar si arome de  fructe de padure, prune uscate, cu o nota migdalat-astringenta plus celebrul caracter “animalic” care insoteste vinul pe tot parcursul evolutiei.

Un vin Foarte Bun, impresionant chiar, daca discutam de RPC-ul similar pe care il ofera pentru cei 6 euro. Nu are rost sa o iau de la capat cu vinurile de pe la noi care ofera mult mai putin pentru preturi mult mai mari. Daca sunt la capitolul existential si interogativ puteti citi si postarea lui Ciprian de aici. Rezuma in mare „tragedia” pasionatului autohton de vin de calitate, prizonier parca intr-un scenariu absurd, de Kafka, populat cu importatori hrapareti si producatori lacomi (nu toti, nu dati cu pietre, exceptiile se stiu si le-am mai amintit si cu alte ocazii).

Cert este ca dupa lansarea vinurilor lui Razvan Macici realizate pentru Crama M1 Atelier a celor de la Murfatlar (o sa scriu despre ele cat de curand) multe s-ar putea sa se schimbe in urmatorii ani pe la  noi. Mai ales daca Murfatlar continua in aceesi linie si cu rosiile. Dar sa nu anticipam prin simple speculatii si sa vedem cum va evolua piata. Cert este ca vinul de mai sus “ingroapa” la propriu si la figurat multe vinuri cu pretentii “premium” si etichete “fancy” de pe la noi si deja ma intreb: daca asta este un vin „comun” cum arata celelalte din portofoliul producatorului de mai sus?

P.S. Poate ma lamureste cineva de inca un paradox autohton: de ce e mai ieftin sa aduci un vin din Franta decat de la Bucuresti?

Tags: Casa Castillo, Jumilla, Monastrell, Mourvedre, Spania

Dupa o “Toamna in rosu” si o “Primavara in rose”, a venit iar momentul ca pasionatii de vin sa deguste “Vara in alb”. Incepand cu 22 iunie, timp de 30 zile, 23 de sortimente de vin vor putea fi degustate la preturi speciale in 31 localuri din Bucuresti, Cluj-Napoca si Pitesti.  Sunt vinuri albe, linistite sau efervescente, atent selectionate de producatorii si importatorii care vor participa la acest eveniment si vor putea fi degustate atat la sticla cat si la pahar, la preturi speciale.

Cei care vor comanda vinurile prezente in campania „Vara in Alb” vor avea, pe langa bucuria degustarii unor vinuri de calitate la preturi promotionale, si sansa de a castiga premii simpatice si lectii de degustare de la somelierii „de garda” din restaurantele partenere, care vor povesti clientilor despre cum se produce, consuma si asociaza vinul alb.

Manifestarea are ca principale scopuri promovarea generica a consumului de vin, educarea consumatorilor, pozitionarea superioara a vinului in mintea clientilor si incurajarea stilului de viata asociat acestui produs. Proiectul implica inscrierea mai multor vinuri albe, care vor fi listate, semnalizate si vandute in mod special pe perioada celor 30 de zile ale evenimentului.

La editia de anul acesta a campaniei „Vara in alb” vor fi prezenti producatori de top si importatori precum: Cramele Recas, Crama Oprisor, M1. Crama Atelier, Budureasca, Jidvei,  Alcovin Macin, Domeniile Samburesti si Heinrig Distribution, astfel:

1. Arezan Cramposie 2011, M1. Crama Atelier
2. Caloian Rhein Riesling 2011, Crama Oprisor
3. Cocosul dintre vii Muscat 2011, Cramele Recas
4. Budureasca Fume 2011, Budureasca
5. Budureasca Sauvignon Blanc 2011, Budureasca
6. Budureasca Tamaioasa Romaneasca 2011, Budureasca
7. Sable Noble alb 2011, M1.Crama Atelier
8. Caloian Sauvignon Blanc 2011, Crama Oprisor
9. La Cetate Miracol Chardonnay 2011, Crama Oprisor
10. Owner’s Choice- Maria, Feteasca Alba, Jidvei
11. Owner’s Choice- Ana, Chardonnay, Jidvei
12. Domeniile Samburesti Chardonnay 2010, Domeniile Samburesti
13. Domeniile Samburesti Sauvignon Blanc 2011, Domeniile Samburesti
14. Curtea Regala Sauvignon Blanc 2011, Alcovin Macin
15. Chardonnay “Gallo” 2009, importat de Heinrig Distribution
16. Rusalca Alba 2011, Crama Oprisor
17. Mysterium 2011, Jidvei
18. Chateau Valvis, Private Reserve Chardonnay 2010, Domeniile Samburesti
19. Amprenta, Muscat Ottonel 2011, M1.Crama Atelier
20. Cono Sur, Gewurztraminer 2011, importat de Cramele Recas
21. Perle di Piera, Blue Pearl, Prosecco, importat de Cramele Recas
22. Freixenet, “Cordon Negro”, importat de Heinrig Distribution
23. Zonin Prosecco, importat de Heinrig Distribution

Vinul.Ro este o revista lunara despre vinuri&lifestyle si reprezinta cea mai mare comunitate online de pasionati de vinuri. De-a lungul celor 7 ani de activitate in domeniul gastronomiei si vinului, echipa Vinul.Ro s-a impus ca una dintre cele mai exigente si respectabile organizatii de comunicare in acest domeniu. Evenimentele organizate de Vinul.Ro se bucura constant de participare si apreciere atat din partea jucatorilor din industrie, cat si din partea publicului interesat sau al partenerilor din alte tari europene.

Tags: Vara in Alb, Vinul.ro

      Cel mai bun pe care l-am baut eu pana cum..in nici un caz cel mai bun existent. Este un spumant, mai exact o sampanie. Si nu orice sampanie, un Dom Perignon, blazonul casei Moet & Chandon.

     Dom Perignon, cuvee-ul prestige al faimoasei case din regiunea Champagne Moet&Chandon, este produs din 1921, bazandu-se pe un marketing foarte inteligent si bineinteles pe un produs excelent. Acesta se realizeaza doar in anii exceptionali si doar din struguri de cea mai inalta calitate si nu este un amestec (blend) din mai multi ani, asa cum sunt majoritatea spumantelor din Champagne normale, de linie, ci este produs doar din strugurii dintr-un anumit an.

.

     Bineinteles si legendele din jurul calugarului benedictin Dom Perignon (a carui abatie Hautvillers se afla acum pe domeniul detinut de cei de la Moet) au fost un impuls important pentru recunoasterea internationala a produsului de mai sus. Si daca tot suntem la acest capitol haideti sa desfiintam impreuna cateva dintre ele:

1. Dom Perignon NU a inventat spumantul denumit Champagne, Christopher Merret, un fizician englez, fiind cel care a folosit pentru prima data zaharul pentru a produce vin spumant in mod intentionat. Bine francezii nu  s-au lasat si au descoperit ca pe la 1500 calugarii de langa Limoux (Languedoc) produceau vin spumant denumit „Blanquette de Limoux”. Oricum ar fi mitul conform Dom Perignon a inventat sampania este fals. Myth Busted!
2. Expresia atribuita acestuia atunci cand a gustat prima data spumantul: “Come quickly, I am drinking the stars!” ( “Vino Repede, beau stelele!”) a aparut de fapt cu scop publicitar de abia pe la sfarsitul secolului 19. Adica un simplu slogan de publicitate, transformat incet-incet in adevar comun de o masina de PR eficienta.
3. Dom Perignon nu era orb, doar ca inainte de a amesteca strugurii din diferite vii, ii degusta fara sa stie de unde sunt pentru a nu fi influentat. Adica un fel de degustare in orb (blind tasting) ceea ce a dus iar la un cliseu extrem de popular.
4. Dom Perignon nu a inventat cupajul intre diferite vinuri pentru a obtine sampanie, ci de fapt cupajul (amestecul) intre struguri din diferite parcele inainte de a-i trimite la presa.

     Deci pana la urma se pare ca toata povestea romantica cu Dom Perignon este intr-o mare proportie mai mult marketing si branding din partea producatorului decat adevar. La toata tesatura acestei legende, pe langa “ajutorul” logistic si financiar intentionat din partea Moet&Chandon, o mare contributie au avut si urmasii benedictini ai celebrului calugar care se pare ca au cam „inflorit” povestile despre acesta.

    Spumantul care ii poarta numele este insa departe de a fi un mit umflat de legenda. Este intr-adevar o legenda si un etalon de calitate, lucru normal atata vreme cat ai in spate cel mai mare colos din Champagne, coproprietar al grupului LVHM (detinatorul unei colectii impresionante de branduri de lux), acesta producand anual aprox. 26 de milioane de sticle. Putine dintre acestea sunt insa Dom Perignon….

Aspect (Culoare):  Rose somon cu nuante de cupru, alama si un perlaj care se ridica ca flacarile unui foc, hipnotizant, persistent si fin

Nas: complex, savuros si plin (de superlative), exact cum ar mirosi celebrele fructe de padure rosii (fragi, zmeura) ce apar prin toate descrierile de rose-uri daca le-ati intalni intr-o poiana insorita in mijlocul codrului: arome pure, lipsite de stridenta, cu un fundal de flori de camp, pamant reavan, lemn si frunze uscate. Note elegante, minerale, de toast, coaja de portocala uscata si croissant cu unt asociate prospetimii fructului de mai sus, creaza o senzatie unica si de irepetabila.

Gust: In ciuda nasului care evoca o complexitate si naturalete pura, incantatoare, atacul este proaspat, exploziv, racoritor, cu o aciditate marcanta si superb completata de perlajul de catifea, rezultand o textura complexa si cremoasa care imbraca palatinul. Superb construit: cu straturi de fructe, arome de flori si coji de citrice uscate, usoare nuante saline si vagi indicii care trimit la un Pinot Noir de Burgundia: pamant reavan, vanat, frunze vestede. Este ca o plimbare prin padure primavara, cand se impletesc notele de flori si frunze uscate proapat iesite de sub stratul de zapanda si inca umede, cu  aromele celor care tocmai se trezesc la viata si emana refluxuri de prospetime in jur. Final este incantator de lung, vibrant, racoritor, initial asemanator unui mousse proaspat de fragi si zmeura pentru ca mai apoi sa dezvolte nuante minerale delicat integrate unei usoare note astringente.

     Un spumant caruia nu ai ce sa ii reposezi : echilibrul, constructia, aciditatea, fructul, perlajul toate completeaza tabloul unui vin Excelent, aflat intr-o categorie aparte, care emana eleganta, pasiune si traditie.

    Despre raportul pret calitate este trivial sa aduc aminte, va pot spune ca la noi exemplarul de mai sus costa aprox. 18 mil lei. Cat din acest pret este platit pentru imagine, branding si notorietate, nu pot aprecia corect, dar exista un gand care nu imi da pace:  cand te numesti Moet&Chandon si ai la dispozitie tot ce este necesar pentru a produce ceva extraordinar, excelenta nu este o simpla intamplare iar consumtorul va primi intotdeauna produsul corect, pentru care a platit.

    Dar nu cumva, prin pivnitele celor aproximativ de 5.000 de mici producatori din Champagne care fac vin din struguri de pe parcelele proprii (spre deosebire de marile case care cumpara majoritatea materiei prime), fiecare cu terroir-ul propriu exista cateva bijuterii de acest fel, realizate artizanal si care nu beneficiaza de numele (si implicit de marketingul si promovarea) unei case importante? Eu cred ca da si cu siguranta efortul de a le gasi poate depasi financiar pretul unei sticle de Dom Perignon cu o valoare sigura si certa. Dar pana la urma calatoria si povestea conteaza uneori mai mult decat destinatia acesteia, iar placerea celui care degusta un vin apare adesea din surse nebanuite…

 .

P.S. Sa nu fiu inteles gresit, apropo de titlu: « cel mai bun » Rose nu exista. Nu il cautati. “Cel mai Bun” este doar un concept insipid de  marketing. In mod asemanator, avem cea mai buna masina, cea mai buna casa, cel mai bun parizer, etc. Conceptul de “cel mai bun” este de fapt o iluzie dupa poti alerga toata viata, intr-o cursa de Sisif, intotdeauna existand sau aparand ceva mai bun decat “cel mai bun”.

Unii aleg sa alerge in cerc, altii, intelegand ca oricum rezultatul final este acelasi, se multumesc cu mai putin. Unii vad in jur doar scopuri si nu percep drumul, altii isi aleg drumul si conteaza mai putin scopul, ci mai ales cum parcurgi drumul. Intr-un final, asa cum spuneam si mai sus, capatul drumului este intotdeauna acelasi pentru toti…

Iata o concluzie cam depresiva pe care v-o puteti alunga usor cu un pahar de spumant…nu trebuie sa fie neaparat Champagne sau nu neaparat Dom Perignon…

.

Tags: Champagne, Dom Perignon, Franta, Moet&Chandon, Rose