May 16 2017

Degustare! Grecia necunoscuta, dincolo de Xinomavro si Agiorgitiko

Published by under Altele,Degustari,Diverse

 

In afara preocuparilor pentru vinurile de top ale mapamondului, una din pasiunile mele este sa descopar si sa explorez soiuri si regiuni noi, cu vinuri necunoscute. Este pana la urma tot o varianta de educare a palatinului care iti deschide perspective noi si nebanuite asupra unei lumi ascunse a vinului, aflata in afara luminilor reflectoarelor. Dar care poate furniza surprize si satisfactii uneori la fel de mari ca zonele „mari”, cunoscute.

In mod invariabil in cazul meu destinatiile favorite pentru astfel de incursiuni se invart in jurul Mediteranei, leaganul civilizatiei europene. Trei  tari din acest areal cred ca au impreuna tot atatea soiuri indigene de struguri cat restul lumii la un loc: Italia, Grecia si Franta. Daca nu mai multe…

Grecia mai are marele avantaj ca este „locul de unde a pornit totul” in Mediterana, leaganul civilizatiei viticole. Aceasta daca facem abstractie de fenicieni ai caror epigoni nu le-au continuat la acelasi nivel traditiile in domeniu.

 

In ultimii ani pentru a patrunde pe piata internationala Grecia a avut o strategie bine gandita, (cumva in stilul Portugaliei) prin care, din vasta colectie nationala, s-au focusat pe doua soiuri importante de struguri pentru promovarea vinului rosu: pufosul Agiorgitiko si impetuosul Xinomavro.

Dincolo insa de aceste soiuri fanion, care au devenit intre timp arhicunoscute la nivel international, se afla o intreaga pleiada de soiuri nu mai putin meritorii de laude, dar care nu au avut sansa promovarii internationale. Dar care,  pentru un pasionat de vinuri, comporta o atractie mult mai mare decat cele aflate deja in lumina reflectoarelor.

 

In consecinta, l-am rugat pe Vasilis Ioannou, importatorul vinurilor grecesti in Romania, sa imi gaseasca cat mai multe vinuri din soiuri grecesti (unele cu anvergura balcanica) pe care sa le incercam intr-o degustare.  Cunoscandu-i entuziasmul eram sigur ca nu ma va dezamagi.

Si nu a facut-o… In urma investigatiilor si a eforturilor laudabile a adus 8 vinuri considerate reprezentative pentru soiurile respective. Doua sunt din soiurile „clasice”, Agiorgitiko si Xinomavro, alte cinci sunt din soiuri mai putin cunoscute/popularizate si unul este deocamdata necunoscut chiar si de catre cei care il vinifica.

 

Si cum imi place sa imi impart pasiunea (si vinurile) cu prietenii, cu acestea vom organiza o degustare  a carei fisa o regasiti mai jos:

 

Unde? La restaurantul Aubergine  din Bucuresti, pe strada Smardan, nr. 33 in Centrul Vechi

Cand? Joi 25 mai 2017, de la orele 19:00

Ce? Opt vinuri varietale reprezentative din soiuri indigene grecesti:

  1. Black of Kalavryta 2015 by Tetramythos Wines (Peloponnese) 100% Mavro Kalavrytino
  2. Limneon 2015 by Porto Carras. P.D.? ( Halkidiki) 100% Limnio
  3. Mavrotragano 2015 by Santo Wines (Santorini) PGI 100% Mavrotragano
  4. Fine Mavroudi 2013 by Anatolikos Vineyards.( Thrace) PGI 100% Mavroudi
  5. Gaia Estate 2013 by Gaia Wines. (Nemea) PDO 100% Agiorgitiko
  6. Ramnista 2012 by Kir Yiannis. (Naoussa) PDO 100% Xinomavro
  7. Taos 2010 by Parparousis (Peloponnese) PGI 100% Dry Mavrodaphne
  8. Biblinos 2011 by Biblia Chora.  Unknown Greek Variety.

 

In plus vinurile vor fi insotite de un meniu de degustare compus din antreu, fel principal si apa minerala/plata:

1  -ficatei de pui servit cu nuca (pasta de ficatei by Aubergine), blue cheese, camembert, paine de casa

2  Piept de rata si medalion de muschiulet de vitel servit pe pat de piure cu sos de vin rosu si piper verde

 

Cat? 150 lei/persoana platibili intr-un cont pe care il voi comunica ulterior participantilor.

 

Cine doreste sa participe sa imi dea mail la adresa dan@provin.ro. Ca de obicei locurile sunt limitate si se ocupa la confirmarea participarii si plata taxei.

 

 

No responses yet

 

May 12 2017

Dupa 10 ani: orizontala Stirbey 2007

 

Ce inseamna un an viticol excelent? In regiunile viticole celebre de pe afara e destul de clar. Este acel an care, prin conditiile climatice, iti permite sa atingi maximul de potential pentru stilul de vin produs in zona respectiva. Cu istorii cuantificate si cuantificabile de sute ani in spate, e destul de usor de catalogat un an ca facand parte din cercul select al vintage-urilor legendare. Cum ar fi de exemplu 2005, 2009 si 2010 in Bordeaux.

 

In Romania insa e mai dificil sa ne pronuntam asupra subiectului. Din varii motive. Unul ar fi ca nu prea avem date istorice relevante. Al doilea ar fi ca nici macar in cei aproximativ 20 de ani de istorie “quality” identificabila, palpabila (palatabila, de fapt) nu prea a stat nimeni sa faca o clasificare impartiala a anilor de recolta. Era si greu sa faca. Aceasta presupune munca (fara remuneratie) si in general la noi lumea se ocupa cu organizari festive, concursuri, mai o icra mai un piscot, mai o poza la crama, nu ii arde de vintage-uri si alte detalii din astea. Pierdere  de vreme…

 

Asadar singurele surse credibile si identificabile sunt oamenii care fac vinul. Si care pot povesti din propria experienta dramele sau realizarile inregistrate in fiecare an. Doar ca si in cazul acestora benchmark-ul lipseste si fiecare intelege un an prin prisma propriei filozofii de a face vin.

 

Si aici ajungem la anul 2007. 2007 a fost un an secetos si cald, cu temperaturi ridicate, care au permis acumulari de zahar importante. Excelent, de vis, ar spune unii. Adica avem vinuri extractive, coapte care debordeaza de fruct si pe care poti sa aplici cu generozitate straturi consistente de baric.

 Dificil ar spune altii…zahar mult inseamna niveluri de alcool redutabile si aciditate scazuta. Si rezulta vinuri grele, gemoase, amorfe, pline de fruct supracopt si ulterior cu tone de baric, care iti stau in gat dupa primul pahar. Si care mor in sticla in cativa ani fara sa evolueze practic undeva.

Asadar la noi viziunea asupra unui an este cumva impartita si adevarul este undeva la mijloc. Atata timp cat nu exista o referinta pentru fiecare regiune care sa dicteze ca un an a fost doar bun sau excelent totul se reduce la perspectivele personale.

 

Eu de exemplu, deoarece imi plac vinurile impetuoase, cu personalitate, puritate, expresive, pe alocuri ferme si inchise in tinerete,  construite pe aciditate si tanini, nu as spune ca 2007 a fost tocmai un an favorabil pentur acest stil. Insa sunt total convins ca exista opinii contra la fel de bine argumentate.

Apoi intervine discutia diferentelor dintre zonele viticole ale tarii. Un 2007 in Dealu Mare sunt convins ca arata altfel decat un 2007 la Lechinta. Sau la Cotnari sau Oprisor. Variatiile sunt imposibil de clasificat/cuantificat la ora actuala, in stadiul primordial de dezvoltare in care se afla industria autohtona de vin. Cate bordeie atatea obiceie…si preferinte.

 

Sa revenim insa in Dragasani si la titlul postarii de fata. De 1 Mai, ca in fiecare an, la ziua portilor deschise la crama Stirbey, Oliver Bauer ne-a desfatat  cu o orizontala de vinuri din recolta 2007. Este una din rarele ocazii in care poti vedea in Romania cam tot portofoliul unui producator dupa 10 de la recolta. Sigur mai exista verticale, dar dintr-un singur vin e mai greu sa iti dai seama de cum a fost un an viticol. Dar din 6 vinuri ale aceluiasi an poti sa iti face o idee ce inseamna un an cu temperaturi mai ridicate pentru vin. Si cand vezi cam aceleasi vinuri din 2006, 2007, 2008, etc incepi sa iti faci o idee despre specificul zonei si cum se manifesta acesta in pofida sau sub influenta conditiillor climatice.

 

Ah si inca o chestie importanta: ca sa poti sa citesti/intuiesti/definesti anul si zona in vinuri trebuie ca acestea sa fie facute de acelasi om si cu aceeasi filozofie (cumva mai neinterventionista). Ca altfel citesti in ele schimbarile de drojdii, de regimuri de ardere a baricurilor, de lipsa fondurilor pentru baricuri noi,pentru platit oenolog sau intretinut viile.

In Romania trebuie cumva sa se alinieze astrele si cand iei cramele autohtone la rand si aplici criteriile de mai sus constati ca cele care raman le numeri pe degete. Hai sa nu zic de la o mana…Practic numai criteriul lui “cine facea vin in 2007” elimina cam 80% din producatorii actuali de pe piata.

 

Pana la urma asta este (unul din) farmecul Stirbey (si numai de acolo, al producatorilor cu traditie de la noi, vedeti postarea cu clasificarea din dreapta): ca avem/exista vinuri care (au fost facute) sa povesteasca niste ani si sa inchege profilul unei zone.

Ca o concluzie a expunerii de mai sus, eu unul sunt convins ca cine spune ca Stirbey (sau vreunul din top 4) nu face vinuri bune, ori hahar nu are de vin ori nu e in stare sa treaca dincolo de propriile frustari sau preferinte personale.

 

Revenind la vinurile in sine, am degustat 6 exemplare plus un Cuvee alb care era la liber. Plus celebrul Novac de pe colectia Art Deco:

 

Spumant Feteasca Regala Extra Brut De fapt este un zero dosage, dar regulile nu permit etichetarea de asa maniera la noi. Sic!  Nas superb, care imbina notele autolitice cu cele de invechire la sticla. Gust socant de dulceag, plin si fructat pentru un zero dosage (parca 5 g zahar rezidual?). Totul vine din extract si coacerea strugurilor datorita temperaturilor ridicate. Evolutie eleganta, mouse plin, prezent. Un spumant complex, prezent, dar fin si in acelasi timp gastronomic.

 

 

Sauvignon Blanc  2007 “Luftansa” (adica cel servit pe avioanele companiei la timpul respectiv) Nas cu arome de fructe exotice, coapte si usoare tente evolutive. Gustul este rotund, evolutie liniara, corpolenta, cu final usor iesit in evidenta, marcat de un kick de aciditate si tanini?!?! Cert este ca lasa un postgust de vin rosu in care tanini curata palatinul mai ceva ca un vin rosu. De baut acum.

 

Feteasca Regala Genius Loci Un regal. Complex, fin, diafan cu o evolutie incredibil de suava si eleganta, dar prezenta, ca a unui Burgundy mare. Incredibil ce se poate scoate din Feteasca Regala. Memorabil, pentru vin din soi romanesc cu 10 ani la active: legendar.

 

 

Cabernet Sauvignon nas care imbina fructul negru copt si notele tertiare tipice, de tutun si pielarie. Gustul este subtire, evolutie liniara, de baut acum. Ma asteptam sa fie mai plin?

 

Merlot (simplu) Nas cu fruct rosu si negru plus clasicele note de evolutie. Gustul este mai plin, rotund, catifelat, cu o evolutie inchegata si tanini fini pe final. Ofera mai mult placere acum decat Cabernet-ul.

Oricum amandoua au o tipicitate de invidiat la 10 ani de zile si tinand cont de an. Au evoluat exact ca un CS si un Merlot scoala, riguroase.

 

Merlot Rezerva Nas complex, de fruct copt, inca proaspat, condiment si o dimensiune tertiara fermecatoare. Gustativ evolueaza coerent, echilibrat, cu un fruct inca prezent, suculent incadrat de o structura de tanini competenta. Foarte bun de baut acum, un exemplar clasic, in stil Merlot Right Bank evoluat, intrat pe platou, dar cu rezerve evidente de evolutie in fata.

 

 

Pe scurt vinurile reflecta fidel conditiile climatice ale anului. Mai extractive, cu niveluri de alcool mai sus, dar oglindind stilul vinificatorului (care se vede ca a facut tot posibilul sa le “echilibreze”) si specificul zonei. Oricum se pare ca in Dragasani chiar si in anii caldurosi vinurile isi pastreaza potentialul si capata o dimensiune noua si nebanuita in evolutie.

Personal dintre albe mi-a ramas in memorie Feteasca Regala Genius Loci. Iar de la rosii raman fan al Novacului de pe Art Deco. Pe care l-am revizitat cu placere si acum ca i-am vazut si fratii de recolta mi se pare cu atat mai socant de fin, elegant si expresiv.

 

 

No responses yet

 

May 05 2017

Micul ghid al expozantului la targurile de vin

Published by under Altele

 

Am avut asa o strangere de inima cand am decis sa public materialul de fata. Ca la noi lumea o ia personal si cum suntem in plin sezon competitional de targuri si expozitii exista riscul sa imi iau vreo sticla in cap pe la vreun eveniment de profil. Sau vreun pahar in fata. Macar sa fie de vin bun…

In alta ordine de idei unii expozanti/producatori chiar aplica majoritatea punctelor de mai jos; pentru ei e ca o trecere in revista.

In plus, ca sa ma scot, va spun ca cele de mai jos nu sunt scornite de mine, sunt preluate/traduse/adaptate dintr-o lucrare de specialitate.

 

 

Asadar: micul al expozantului la targurile de vin sau „Cum sa obtii beneficii maxime de pe urma participarii la un targ de vinuri?”

 

Ce trebuie  sa faceti:

 

  • Intotdeauna intampinati vizitatorii cu un zambet. Prezentati-va fiecarui vizitator. Amintiti-va ca in primele patru secunde se creaza prima impresie a acestuia, deci fiti vesel si primitor. Faceti consumatorul sa se simta important.
  • Aflati ce ii intereseaza pe vizitatorii dvs. inaintea de a va lansa in discursul de promovare/prezentare/vanzare al vinurilor.
  • Evidentiati motivele pentru care vinurile d-voastra sunt unice si speciale. Concentrati-va pe ce va deosebeste de alti producatori. Aceasta va va ajuta sa iesiti in evidenta in marea masa a vinurilor prezente la targ.
  • Vorbiti mod clar si nu va grabiti – in primul rand este bine pentru imaginea afacerii dvs. si apoi este mult mai important ca vizitatorul sa retina cateva aspecte principale decat sa il coplesiti cu informatii adesea inutile pentru el. Cine este interesat va cere mai multe informatii direct, prin email sau vor verifica site-ul sau brosura. Care trebuie sa contina destule informatii pentru a clarifica orice curiozitate.
  • Asigurati-va ca aveti suficiente materiale promotionale despre afacerea dvs. si vinuri pentru degustare. Chiar daca aceasta sunt doar carti de vizita si/sau o brosuri. In orice caz, avand in vedere costul producerii de brosuri de calitate, este recomandabil ca acestea sa fie inmanate consumatorilor cu adevarat interesati de produsele cramei si nu oricui trece prin fata standului. In plus, brosurile ar trebui sa directioneze consumatorii catre site-ul propriu (da, este absolut necesar sa aveti unul. Functional si cu informatii pertinente si la zi. Nu mioritic, confuz si invechit.)
  • Unii expozanti preiau adrese de e-mail sau numere de telefon pentru a furniza ulterior informatii si a mentine legatura cu vizitatorii si dupa eveniment. Unii potentiali consumatori se pot simti insa stanjeniti sa isi ofere datele de contact personale. Deci e o abordare cu doua taisuri care necesita finete pentru a fi implementata cu succes.
  • Personalizati-va prezentarea pentru a reflecta stilul si natura vinurilor si a fi in concordanta cu imaginea generala a marcii per ansamblu. Cine o are offcourse.
  • Relationati cu ceilalti colegi din industrie prin participarea la evenimente si activitati sociale. Ajutati-i daca au nevoie.
  • Petreceti ceva timp pe la standurile celorlalti expozanti si remarcati produsele concurente. Identificati produsele noi, inovatiile, aceste informatii putand fi extrem de importante pentru aprecierea tendintelor pietei. Este important, de asemenea, de remarcat ce strategii folosesc altii pentru promovarea propriilor vinuri si cat de eficiente sunt acestea.
  • Cercetati sau informati-va asupra posibililor participanti pentru a identifica potentialii cumparatori si identificati dintre acestia pe cei care se potrivesc cel mai bine segmentelor de piata vizate de catre firma d-voastra. Daca se poate, incercati sa va programati intalniri cu cei care credeti ca au cel mai mare potential de a va deveni parteneri.

 

Ce NU trebuie sa faceti:

  

  • Sa stati pe scaun in stand deoarece acest lucru da impresia ca sunteti lenes, nu sunteti interesant de piata sau sa pur si simplu nu vreti sa vindeti
  • Sa cititi de pe materialele promotionale, deoarece acest lucru limiteaza contactul vizual si induce o nota de neprofesionalism in sensul ca nu va cunoasteti produsele
  • Sa oferiti informatii incorecte sau de care nu sunteti sigur ca sunt corecte. In caz ca nu cunoasteti o anumita informatie directionati vizitatorul spre sursa (site) sau cereti-i un contact si reveniti cu un mail.
  • Sa vorbiti/butonati pe telefonul mobil sau sa folositi laptopul cu exceptia cazului in care este absolut necesar. Acest lucru ii impiedica pe oameni sa va abordeze.
  • Sa blocati accesul la stand prin pozitia dumneavoastra.
  • Sa ignorati vizitatorii la stand. Incercati sa interactionati cu toti care cei care va viziteaza standul indiferent daca vi se pare ca acestia “arata” a potentiali clienti ai vinurilor d-voastra sau nu
  • Sa socializati cu alti expozanti in cadrul standului ignorand vizitatorii, fapt care va scadea dramatic abordabilitatea d-voastra in ochii participantilor

Aici as mai adauga celebra meteahna a vinului premium de sub masa prezentata pe larg aici.

  

 

Cum masuram succesul participarii la targ?

  

Expozitiile sunt mai mult decat evenimente sociale. Partea filozofica a alegerii unui targ la care sa participati am tratat-o aici. Pentru a putea masura efectiv randamentul investitiilor pentru participarea la targuri, este important sa existe instrumente de urmarire a rezultatelor, cum ar fi:

  • Eliberarea de vouchere de reducere pentru comenzi ulterioare pe site
  • Sondarea pietei (in cadrul evenimentelor gen ziua usilor deschise la crama sau in comertul specializat) cu privire la sursa din care consumatorii au auzit despre vinurile proprii si daca targul a avut impact asupra lor
  • Preluati datele de contact ale vizitatorilor care prezinta interes deosebit si trimiteti-le prin e-mail mai multe detalii despre vinuri. In acest fel puteti dezvolta o baza de date cu clientii interesati care poate fi utilizata ulterior pentru a calcula vanzarile efective pe termen scurt si lung generate de participarea la targuri.
  • Si bineinteles clasicul in cazul nostru: vedeti cat ati vandut la fiecare targ. Ca la noi cam toate sunt cu vanzare.

 

Note importante:

  1. Ghidul de mai sus este perfectibil. Astept sugestii si feedback atat din partea vizitatorilor cat si al expozantilor pentru imbunatatirea acestuia.
  2. Cu mine puteti sari peste majoritatea chestiilor de mai sus.  Nu imi aplicati tot protocolul ca ne pierdem timpul…:)
  3. Acum ca am trecut prin ele imi dau seama cat de mult aplica sugestiile de mai sus reprezentatii cramelor straine pe la targurile de afara. Bine, asa cum precizam mai sus, si la noi sunt cativa care abordeaza profesionist problema.

 

2 responses so far

 

« Prev - Next »