Ieri am fost la Vintest. Am ajuns de abia ieri din cauze obiective. Am notat cam tot ce am degustat intre 12 si pana la inchiderea targului si au fost cateva vinuri bune despre care voi vorbi intr-un post viitor.

Ieri a fost destul de aglomerat si am inteles ca sambata a fost mai aglomerat mai ales ca au trecut vreo doua spectacole de Sala Palatului prin targ, si la intrare si la iesire..:) Ma gandesc ca macar au platit biletul la spectacol, pentru ca la targ am un “feeling” ca se intra cam gratis. Pana la urma nu inteleg eu foarte bine goana asta dupa (orice fel) de vizitatori si la un moment dat va trebui sa ne oprim sa facem culturalizari (sau baute) “de masa”. Dar poate si chestia asta va avea un impact pozitiv pe termen lung pe care nu sunt eu acum in stare sa il vad. Asadar, lume pestrita, multi tineri si multi pensionari cu obiective diferite in ceea ce priveste rezultatele personale de pe urma targului. Toti insa in mana cu clasicele pahare turcesti, tinute cu evlavie in saculetul de la gat ca sa nu se sparga si care din punctul meu de vedere putea lipsi din “recuzita”; felicitari expozantilor celor care au avut inspiratia sa isi aduca propriile pahare de degustare.

Offcourse ca se putea cumpara cam tot de la targ, ca asa e la noi, targurile de vin sunt cu desfacere si pe peste tot defilau oameni cu cutii, cartoane, sacosi, sacosele si plase de vin. Bine era si duminica. Sporadic mai identificam si oameni care stiau sa tina un pahar si care mai foloseau scuipatorile de vin, dar acestia mai mult faceau nota discordanta si erau priviti cu neincredere de ceilalti particpanti la eveniment. Apoi cuvantul de ordine era “dulce” cu declinatiile: “demidulce”, “dulceag”, “dulcisor” si  le-am auzit cam pe toate.

Pana la urma nu este vina organizatorilor, asta este nivelul pietei si trebuie sa ne obisnuim cu el. De fapt acestea sunt si motivele pentru care am considerat potrivit sa ajut la promovarea evenimentului, in masura posibilitatilor proprii, fara sa cer nimic in schimb.

Si ar mai trebui sa ne obisnuim cu faptul ca tranzitia spre un consumator de vin cel putin initiat, daca nu educat va fi destul de lunga. Si grea. De ce zic grea? Pentru ca uneori nici cei care lucreaza in domeniu si care ar trebui prin atitudine si comportament sa incurajeze aceast tranzitie nu fac foarte multe in acest  sens. Ba din contra. Dar mai bine sa va povestesc ce am patit ieri la Vintest, mai precis la standul de la Vincon.

In primul rand ma bucur ca nu am luat bataie pentru aroganta de a clati paharul cu 10 ml de Ambrosio Cabernet Sauvignon, inainte de a degusta efectiv vinul. De altfel singurul vin pe care il mai aveau la degustare din renumita gama. Degeaba am explicat eu somelierului oripilat ca inainte bausem un CS de la Anima (un vin care m-a surprins placut dealtfel) si actiunea respectiva o consideram personal necesara. Nu! Mi s-a explicat ca vinul este ceva foarte pretios ca sa fie aruncat asa si apoi mi s-a tinut un scurt curs in care mi s-a adus la cunostinta ca bloggerii nu au nici o cadere si pregatire sa isi dea cu parerea despre vin si ca, pe scurt, sunt varza. In final am fost efectiv blagoslovit intr-o atmosfera de “treaca de la mine” cu ambrozia respectiva care, trebuie sa va spun, nu prea m-a impresionat.

 Probabil ca acest fapt s-a citit si pe fata mea pentru ca a urmat un nou mini curs tinut pe acelasi ton superior in care mi s-a explicat foarte clar ca nu trebuie sa compar CS-ul din Vrancea decat cu alte CS-uri din Vrancea. Ei nu serios? Si daca il compar cu alte CS-uri din piata? Ntzzz, nu merge…12 luni in baric, 24 de luni in sticla (sper ca am retinut bine Doamne Ajuta) = ceva baubil, dar destul de diluat si usor descarnat, cu un baric care bineinteles ca iese cam evident din el (mai ales cu niste note afumate in nas). Asta din ce am apucat sa imi dau seama, inainte sa bat usor in retragere sub ochii severi ai “specialistului”, care apropo a cerut destul de imperativ sa vada si ce am scris in carnetul de degustari. A fost ceva de genul unei intalniri cu militia de pe vremuri, la ceas de seara pe o strada pustie, cand trebuia sa declari scopul pentru care te afli pe strada, unde lucrezi si de ce nu esti acasa sau la servici la ora respectiva.

Subliniez inca o data ca parerea despre vinul de mai sus este a mea, personala,  adica a unui neavenit care nu ar fi trebuit sa si-o exprime deloc. Pe scurt, un consumator care ar trebui sa isi tina gura. In fine…socanta atitudine, eu personal nu am mai intalnit asa ceva pana acum si desi am facut cursuri la ASE plus un doctorat cu profesori universitari, ministri de finante si guvernatori de BNR (care fac si vin), acestia au inca de invatat la capitolul morga, atitudine dispretuitoare si aroganta de la persoana respectiva. Sincer eu de acum incolo o sa dau “pass” la Vincon sau pe unde il vad pe respectivul la stand. Nu ca as fi un fan declarat al vinurilor lor si oricum nu cred ca o sa am foarte multe de pierdut. E socant totusi ca cineva cu o asemenea atitudine (fie si fata de un blogger de vin, personaj nu tocmai iubit in “industrie”, in general) se poate intitula un profesionist din industria ospitalitatii. Care ospitalitate? In fine…

Acum eu stiu ca noi cu blogurile nu prea suntem priviti cu mare bucurie si intelegere de cei din “industrie” de la producatori pana la comercianti, atitudine pe care dealtfel colegul George a surprins-o perfect in postarea de aici. Dar macar eram obisnuit cu genul acela de toleranta intelegatoare, de genul “sunt si looser-ii astia care nu au alta treaba si au prea mult timp liber sa scrie despre vin” pe aici. Eu personal nici nu am pretins vreodata ca as fi vreo somitate in domeniu sau posesor de cine stie ce cunostinte vaste, asa cum puteti citi si in disclamer-ul din dreapta jos. Singura pretentie pe care o am la acest gen de evenimente este sa fiu tratat macar ca un simplu consumator. Oricum nu ma duc sa flutur carti de vizita, sa ma laud cu cine sunt si ce fac si prefer sa stau frumos si linistit la coada pana cand cineva isi face timp pentru mine.

Imi dau acum  seama ca intr-adevar am fost tratat ca un consumator obisnuit. De fapt ca orice consumator care a ridicat vreodata vreo problema infima despre un vin sau o portie cu ciorba printr-un restaurant si a trebuit sa fie pus la punct de catre ospatarul mereu la post si vigilent in corecta “derapajele” consumatorului de la inaltimea piedestalului pe care singur se pozitioneaza prin simplul fapt ca (nu e asa?) are experienta si cunostinte mult superioare oricarui client sau pasionat de subiect. Acel dispret clasic pentru oricine si orice indrazneste sa aiba o parere contrara sau macar sa exprime o opinie relativ la domeniul de expertiza al respectivului.

Asa ca revin la ceea ce spuneam mai sus: e greu sa pretinzi consumatorului sa se informeze despre vin si sa isi perfectioneze nivelul de cunostinte. Pana la urma de la cine?

Oricum simt nevoia acuta sa adresez niste scuze, atat persoanei in cauza, careia i-am promis ca o sa citeasca despre ce parere am despre vin pe blog, cat si celorlalti, probabil nu putini, care gandesc la fel. Deci scuze ca scriu despre vin, scuze ca nu cer bani pentru asta si o fac dezinteresat, scuze ca imi pierd timpul sa ma informez si sa informez mai departe si pe altii cat pot de bine, scuze ca vreau sa incerc cat mai multe vinuri, scuze ca doresc pe cat posibil sa nu judec apropri un producator, scuze ca imi cheltui banii proprii si personali pentru toate cele de mai sus, scuze ca promovez gratis evenimente de vin la care sa mi se tina prelegeri despre cat de inutil si neavenit sunt in aceasta lume si pana la urma scuze ca exist. E suficient?

Tags: vincon, Vintest

In acest weekend dupa cum majoritatea cred ca stiti deja se va desfasura la Sala Palatului din Bucuresti editia a 2-a a Salonului VINTEST. Cum am decis mai demult sa promovez (gratuit) toate actiunile de profil de pe la noi pentru a incuraja dezvoltarea gradului de cunoastere al consumatorului roman fata de capitolul vin, va indemn sa ii treceti pragul, pentru ca nu aveti nimic de pierdut. Ba din contra!  Aici gasiti lista expozantilor si dupa cum mi-am dat seama puteti intra gratuit daca veti completa pe site un mic chestionar.

Pe scurt, daca sunteti pasionat de subiect sau doar consumator de vinuri (bune) este un prilej excelent sa incercati gratuit vinurile unor producatori de la noi, mai vechi si mai noi in domeniu, sa vedeti ce va place si ce nu si apoi eventual  sa imi contraziceti opiniile si parerile de pe blogul de fata.  Mai jos aveti comunicatul de presa oficial:

.

“Cunoasteti si savurati Romania impreuna cu noi, la VINTEST!

Editia a doua a Salonului National VINTEST i?i va deschide portile in 12 octombrie, de la orele 11.00, la Sala Palatului din Bucuresti.

Timp de 3 zile, pana in 14 octombrie, toti iubitorii vinului vor avea posibilitatea sa deguste gratuit sutele de vinuri expuse de producatorii romani si de invitatii din strainatate.

Gastronomia va avea ?i de aceasta data un loc special la VINTEST 2012: maestrii bucatari, cofetari si patiseri vor face demonstratii si vor concura sub privirile vizitatorilor. Din program nu vor lipsi nici lansarile unor publicatii de specialitate, tombole si concursuri.

Pentru a intelege mai bine care este secretul imbinarii vinului cu mancarea, expertii degustatori, membrii Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania (ADAR) si somelierii vor prezenta publicului arta degustarii vinului si asocierea acestuia cu mancarea.

Evenimentele speciale raman in atentia noastra, amintind din cadrul programului de promovare al salonului degustari de vinuri romanesti, la care invitati speciali vor fi ambasadori, manageri ai companiilor de top, personalitati culturale, reprezentanti ai autoritatilor locale si jurnalisti.

Organizatorii pregatesc de pe acum si cea de a III-a editie a Salonului VINTEST, care va avea loc in 6 – 9 iunie 2013, la Sala Palatului, in aceeasi perioada cu cel de-al 36-lea Congres al Viei si Vinului, care va avea loc in Bucuresti dupa 45 de ani.

Evenimentul international va reuni cele 45 de tari membre, principalii cercetatori ai viticulturii, vinificatiei, economiei si legislatiei vor discuta ultimele inovatii din sectorul vitivinicol.”

Tags: Bucuresti, Vintest

Astazi o sa termin de prezentat principalele zone viticole ale Portugaliei. Pentru ca mai apoi sa continuam cu ceva vinuri si o privire mai atenta asupra vaii Douro.

Asadar, coborand de la nord spre sud, avem:

Bairrada DOC este un DOC mai mic aflat aproape de coasta Atlanticului, la sud de Porto, care se bazeaza in majoritate pe toanele unui singur soi de strugure, Baga, care in anii favorabili produce vinuri deosebite cu potential bun de invechire, in rest rezultand variante “verzi”, taninoase  si greu abordabile. Mi-a trecut pe la ureche o asemanare a acestuia cu Tannat-ul din Madiran. De cativa ani DOC-ul a permis si alte soiuri de struguri (autohtoni) rezultand o multime de stiluri de vinificare. Eu personal nu m-am intalnit cu nici unul, fiind destul greu de gasit, cel putin pentru mine. De asemenea, regiunea este puternic faramitata, cu multi producatori mici, dar si cu cateva nume consacrate. De asemenea se produc si vinuri albe, dar am inteles ca mai  recunoscuti sunt pentru cele spumante.

Ribatejo DOC se afla la nord est de Lisabona si de micile DOC-uri (Bucelas, Colares, Alenquer) din jurul acesteia care produc vinuri destul de scumpe datorita in principal preturilor in crestere la suprafetele agricole din zona. Se intinde de-a lungul raului Tejo (de aici si denumirea) si era pana de curand producator de vinuri de masa. In ultimii ani unii din oenologii renumiti ai Portugaliei au cumparat terenuri aici si au scos vinuri demne de luat in seama. Cea mai cunoscuta poveste de succes pare a fi Joao Portugal Ramos, unul dintre starurile viti-vinicole autohtone. De mentionat ca Ribatejo DOC permite cele mai multe soiuri de struguri, pe langa cele traditionale ale Portugaliei aparand si variantele internationale gen Merlot, Pinot Noir, Syrah sau Cabernet Sauvignon rezultand astfel miriade de posibilitati de a obtine vinuri bune la preturi excelente. La ora actuala Ribatejo este extrem de “fancy” printre portughezi, majoritatea recomandand vinurile din aceasta zona daca ii intrebi prin magazine si baruri. La aceasta contribuie si excelentul raport pret calitate al acestora.

Alentejo DOC se afla la est de Lisabona si se intinde pe o suprafata enorma, vinurile putand fi produse oriunde si etichetate sub clasificarea de Vin Regional. Exista si zone aflate direct sub incidenta DOC, dar acestea nu inseamna neaparat ca vinurile sunt mai bune decat cele (unele) regionale. Zona este cunoscuta pentru producatia de dopuri de pluta si a constituit port-stindardul revolutiei moderniste in sectorul viti-vinicol portughez. Vinurile sunt in general in genul celor New World, concentrate, gemoase, cu mult fruct si baric, bazate pe soiuri authotone in cupaj cu cele internationale. O sa va prezint in curand un vin tipic din aceasta zona, cumparat din supermarket cu 8 € si de o calitate surprinzatoare la banii respectivi. Exista insa si un stil traditional, bazat in principal pe soiul Trincadeira, uneori fermentat in recipiente de lut (lemnul fiind rar in trecut, de aceea fiind folosite recipiente de lut). Rezulta vinuri care iau pe alocuri statutul de cult-wine, cu preturi pe masura (ex. Pera Manca de la Cartuxa care pleaca de la 180 de € in sus, scos in functie de conditiile anului; ultimul s-a facut in 2007).

Cam acestea ar fi, pe scurt, principalele zone viticole ale Portugaliei, o tara cu o diversitate de terroir-uri si soiuri de struguri indigene de invidiat si cu un potential imens, inca insuficient valorificat. Nu stiu de ce am impresia ca si ei au probleme la capitolul marketing extern fiind cumva in umbra vecinilor spanioli.

RPC-urile pentru vinurile portugheze este unul mult superior celor de pe la noi si situat la un nivel competitiv  chiar in comparatie cu alte tari producatoare de vin din Europa (ma gandesc aici la Franta si Italia in principal). Singuri care ii pun in dificultate la acest capitol sunt tot vecinii spanioli. La ora actuala Portugalia se confrunta cu o usoara criza de supraproductie, cererea de vinuri pe plan extern scazand, acest fapt fiind pus de ei si pe seama preturilor mici ale spaniolilor care le-au acaparat unele piete.

In rest prin supermarketuri preturile nu depasesc 8 €, majoritatea vinurilor invartindu-se pe la 2-3 €, Vinho Verde chiar mai ieftin. Un exemplu elocvent (despre care am mai facut vorbire) este Cabriz Colheita 2011 care costa 2.5 €, in conditiile in care poarta pe sticla o medalie de aur la Bruxelles. In magazinele mai mari mai apar „Reserva” de pe la Quintele de pe Douro care sar de bariera de 25 €, asta in conditiile in care majoritatea au peste 90p Parker, Winespectator sau Wine Enthusiast. O idee despre preturi va puteti face si de aici. Pacat ca transportul este destul de scump.

Tags: Alentejo, Bairrada, Porto, Portugalia, Ribatejo