Fara sa ma bag prea mult in filozofia greaca (care este domeniul de competenta al unui alt coleg) va spun doar ca “ataraxia” descrie in viziunea filozofului grec Epicur “o stare de liniste interioara, calm, seninatate, pace sufleteasca dobandita prin atingerea starii de echilibru interior”.

Eu unul ma numar printre fanii filozofiei lui Epicur si in general ma ghidez in viata dupa cele patru precepte simple din Tetrapharmakos care cred ca sintetizeza in mod excelent toate cursurile de dezvoltare personala cu care alearga diferiti experti prin piata de profil. Si sunt enuntate cu vreo cateva sute de ani inainte de Hristos…:) Toate-s vechi si noua toate…

Ca o paranteza termenul epicurean este adesea in mod eronat folosit in zilele noastre mai ales de literatura anglo-saxona (americana?) pentru a descrie activitati legate mai mult de partea hedonistica a vietii fiind des intalnit in contexte culinare si oenologice si asociat exceselor si satisfacerii placerilor de moment. Lucru fara nici o legatura cu filozofia lui Epicur, care desi este considerata o forma de hedonism, este mai mult un hedonism “controlat”, obtinerea placerii imediate nefiind scopul principal, ci subjugandu-se dobandirii starii de ataraxia descrisa mai sus. In fine, ma opresc aici, asa cum spuneam filozofia nu este aria mea de competenta.

In lumina celor de mai sus, eticheta exemplarului de fata mi-a atras atentia cand am pus cap la cap comanda pentru vinurile din Africa de Sud. Recunosc, cautam la momentul respectiv mai mult hedonismul decat ataraxia. Auzisem la un moment dat ca producatorul respectiv face vinuri bune. Mai ales un Chardonnay foarte bun, mult laudat de Jancis Robinson, dar pe care din pacate nu l-am mai gasit pe stoc.
Dar am  virat optiunile spre Sauvignon Blanc in speranta ca imi voi face macar o imagine asupra stilului si filozofiei lor de vinificare.

Eu in general am o relatie de love-hate cu Sauvignon Blanc-ul, in sensul ca iubesc exemplarele Old World in stil Sancerre sau Bordeaux, dar ma feresc de chestiile supracoapte, alcolizate, pline de fruct exotic sau debordand de arome,  de care este plina piata internationala si care bantuie si prin cramele noastre. Ca sa nu mai spun ca detest in general Fumee-ul (am intalnit foarte putine exemplare reusite), mult prea des lemnul fiind folosit in exces si iesind strident in fata alaturi de notele agresive, aromatice ale soiului, ca la o vioara dezacordata.

Asadar am tratat vinul de fata cu circumspectie, anticipand un stil de Lume Noua, aromat si proaspat, bombastic, “in your face”. Dar, din fericire, m-am inselat amarnic.

Aspect (Culoare): galben deschis, transaprent, apos, verzui in margini

Nas: retinut, complex, elegant, fin dominat de note minerale de cremene si piatra, de tuse de drojdii fine, alaturi de aluzii citrice zemoase, de gref, lamaie, lime si usoare note florale, de soc specifice soiului, dar neintruzive si deloc agresive. In fundal defileaza clasicele note de fruct exotic, dar in cadre extrem de fine, pure, retinute. Nici pe departe o bomba de arome specifice Lumii Noi, ci mai degraba in stil Sancerre intretesut cu aluzii moderne. Cool!

Gust: Corp mediu, pastrand impresiile din nas, cu evolutie diafana, abia tesuta. Aciditate (atentie, are vreo 7.3 g/l) excelent integrata, care nu agreseaza prin note verzi sau ascutite, dar care imprima o structura ireala. Evolutie rotunjita, dar proaspata, citrica, alcool superb integrat. Puritate de fruct exotic foarte bine pusa in evidenta, suculenta, incadrata de notele minerale. Final proaspat, in registru citric-mineral, care se prelungeste intr-un postgust mediu spre lung, complex si evolutiv.

Un vin Excelent, unul dintre cele mai reusite Sauvignon-uri pe care le-am baut. RPC Foarte Bun la ce am gasit in sticla pentru cei 13.55 € cat am dat pe el.

  
Imbina excelent ce au mai bun cele doua Lumi ale vinului: aromatica Lumii Noi, insa pura expresiva, retinuta si ascunsa sub impresiile minerale si sub constructia diafana, dar puternica si structurata, de “pumn de fier in manusa de catifea” a Lumii Vechi.  Exprimarea pe partea de fruct exotic, care deseori agreseaza la SB-urile de Lume Noua, este in cazul de fata retinuta, fara nici o nota de agresivitate, iar vinul are complexitate, adancime si una din cele mai elegante constructii pe care le-am vazut la un Sauvignon Blanc.

Ma repet? Probabil, dar mi-a placut foarte mult…si rar intalnesc un Sauvignon Blanc sa ma surprinda atat de placut. Data viitoare sigur comand si restul vinurilor din portfoliul lor.

In concluzie, lichidul din sticla este in armonie perfecta cu eticheta si brading-ul, resusind sa imblanzeasca si sa confere eleganta si stil unui soi care adesea se exprima agresiv, imprimand o senzatie de “clasic”, de atemporal, de liniste si pace interioara, de pedigree, rar intalnita la vinurile de Lume Noua. Chiar usor spre hedonistic de data aceasta..:)

P.S. Sa nu uit: Africa de Sud face unele dintre cele mai bune SB-uri din lume la ora actuala. Cu siguranta, pentru mine sunt cele mai bune dintre toate tarile din Lume Noua. Si aici includ agresivele (si adesea prea scumpele si ultrapromovatele) variante din Noua Zeelanda sau unidimensionalele constructii de fruct si aciditate din Chile. Pacat ca la noi cele din Africa de Sud ajung mai greu…

Tags: Africa de Sud, Ataraxia, Sauvignon Blanc

Pe scurt astazi despre un Gruner baut aseara in compania unui somon si a unei garnituri de broccoli. Se stie ca broccoli si sparanghelul sunt destul de greu de asociat cu vinul, una din putinele (si consacratele) variante fiind Gruner Veltliner. Probabil si datorira numelui si asocierii coloristice cu acesta. (“grun” inseamnand verde in limba lui Goethe). Asta pe langa notele “spicy”, piperate, tipice soiului.

Vinul provine din Austria, mai exact din Kamptal (bine, e clasificat in afara apelatiunii, fiind de fapt Niederosterreich) si l-am primit de la cei care il importa si comercializeaza. In treacat fie spus vineri v-am vorbit tot de un vin de la ei, ceea ce imi confirma faptul ca au un portofoliul atent selectionat. Zilele trecute aveau si o oferta interesanta: trei vinuri la 99 de lei cu transport cu tot. O sa zica lumea ca m-au angajat..:) Dar e bine sa incurajam importatorii de genul acesta pentru ca si asa sunt putini…

Dar sa revenim la oile (vinurile) noastre. Cel de fata este facut de un tanar vinificator, Kurt Angerer, considerat unul dintre cei mai buni din Kamptal, care a plecat de la 2 ha de vie si a ajuns acum pe la vreo 44. Omul e maniac dupa terroir si are in portofoliu diferite tipuri de Gruner, in functie de tipul de sol pe care este cultivata via. Evident ii place sa experimenteze si se pare ca o face cu succes.

Daca beam vinul inainte de Prowein sigur il vizitam la stand. De aceea va spun ca selectia celor de la Alienwine e chiar “alien” fata de ce se practica pe la noi in materie de importuri “generaliste”, deci foarte interesanta si “geeky”. In plus, mi-a cam placut tot ce am baut pana acum de la ei. Despre vin:

Aspect (Culoare): Galben deschis, apos, tuse verzui, tanar

Nas: nas cu fructe parguite, fara tuse excesive, cu mere si pere coapte, ceva stone fruits, impresii picante, condimentate si tuse vag minerale, smoky de cremene. Daca il lasati sa leneveasca in pahar (va va fi greu) nasul incepe sa vireze spre un cocktail de fructe exotice dulci, prezente, “in your face” (mango, papaya, ananas). Bun, expresiv, captivant

Gust: corp subtire spre mediu, aciditate placuta, prezenta, dar integrata, evolutie initial liniara pentru ca apoi sa termine citric si cu un final zemos, de fruct exotic copt proaspat muscat. O data cu cresterea temperaturii devine mai prezent pe palatin, cu un corp mediu, usor linoleic, dar isi pastreaza fructuozitatea zemoasa. Postgust mediu, citric si cu mere golden, fresh, care bantuie in note minerale secunde bune dupa ce licoarea din pahar se va epuiza in mod implacabil.

Un Gruner bine facut, reusit, modern, compact si cu o suculenta rara, de invidiat care il face extrem de versatil, permitand langa el si clasicii pui sau porc. (fara sosuri grele, da? parca am mai discutat). Usor atipic, fructat si expansiv fata de alte Gruner-uri pe care le-am incercat, dar in sensul bun, echilibrand bine aciditatea care iese uneori in fata deranjant la alte exemplare. E mai pe stilul Riesling “ripe”, asa… Bun spre Foarte bun baubil, lejer, echilibrat, excelent de vara. RPC Bun la cei 55 de lei care se cer pe el aici.

In aceeasi ordine de idei, constat acum, cand vine caldura, ca am “tras” cam toate cartusele albe si “fresh”. Probabil ca la vara ma apuc de rosiile de 14 % alcool si peste. De ele chiar nu duc(em) lipsa…:)

Tags: Alienwine, Austria, Gruner Veltliner, Kamptal, Kurt Angerer

Dupa articolul de miercuri care a facut furori printre cititorii cu bugete mici si mari, revenim la normalitate. Adica la un vin serios. Nu zic ca cele de miercuri nu sunt serioase…unele, pentru banii lor, chiar sunt surprinzator de bune. In schimb este mai mult decat evident ca la un moment dat unii se vor plictisi de vinuri de 10-20 de lei indiferent de cat de corecte ar fi. Bine, altii (cei fericiti) se vor multumi cu nivelul respectiv de calitate si acesta este un lucru bun in sine.

Eu insa fac parte din prima categorie si sincer va spun nu e o fericire aparte sa cauti mereu ceva nou si interesant, care inevitabil va fi (de cele mai multe ori) mai scump…:D

Asa ca pentru cei care vor mai mult, din pacate le dau o veste trista: vor trebui sa plateasca mai mult. Cu 10 lei, daca alegi cum trebuie, poti bea vin de calitate 20, hai maxim 30 de lei pe la noi. Dar nu de 50-60 lei. Aici registrul se schimba, dar jocul se joaca la fel: daca stii ce sa cauti (si acolo chiar ai indici dupa care sa alegi un vin bun) poti sa bei uneori calitate de pret dublu. Sa revin…

Va povestesc astazi despre un vin din Rioja, primit din partea celor de la Alienwine despre care am mai scris aici. Pe scurt, un importator cu preturi corecte si cu portofoliu bine ales. De acest gen avem nevoie pentru ridicarea nivelul culturii si largirea orizontului oenologic al consumatorului de vin de pe la noi.

Vinul este un asamblaj clasic de Rioja: 50 % Tempranillo si 50% Garnacha. Viile producatorului se afla in Rioja Baja unde clima este mai calda, secetoasa, mediteraneana si vinurile tind sa fie mai coapte, fructate si uneori gemoase, grele, fara aciditate si cu alcool ridicat. Asta datorita si Garnacha care este soiul dominant aici. Nu este insa cazul vinului de fata, ei beneficiind si de influenta favorabila a altitudinii unde se afla viile. Asadar:

Aspect (Culoare): rosu visiniu, inchis, deschis usor in margini, cu tente violete, tinere.

Nas: intensitate medie, initial cu arome de baric (condiment, vanilie,note afumate) si fruct negru concentrat. Aerat o ora miezul de fruct se deschide frumos cu clasicele tuse de cirese (rosii si negre), visine si capsuni dulcege, in usoare declinari de dulceturi vanilate. Nota condimentata, spicy, ramane la post, alaturi de adieri de ciocolata, cafea si tuse usor metalice. Un nas modern, complex, complet si evolutiv.

Gust: Corp mediu, intensitate medie, cu mult fruct rosu (visina, capsuni, cirese) si negre (mure, prune) alaturi de note condimentate si spicy. Evolutie supla, aciditate bine exprimata, care confera prospetime fructului dulce si combate competent impresia de copt sau gemos. Note picante, de piper negru, anason ciocolata si cafea in partea a doua a evolutiei. Alcool perfect integrat, tanini rotunjti, polisati, dar usor grippy, prezenti pe final. Postgust lung cu dulceturi de fruct copt, note de coaja de paine si vanilie. Daca il lasati sa se incalzeasca (eu l-am incercat conform recomandarii de pe eticheta la 17 grade) corpul devine mai suplu, mai matasos si carnos, aciditatea lasand loc unui final usor cald si nuantelor de dulceturi si gemuri de fructe.

In concluzie, un Rioja bine facut, Foarte Bun, in stil modern, dar fara sa derapeze in excese si supraextractii gemoase. Perfect echilibrat, aciditate buna care ii confera suplete si expresivitate, fruct zemos, baric usor in exces la deschidere fiind necesara aerarea minim o ora pentru a se deschide si respectarea temparaturii de servire (17 grade). Fructul si aciditatea devenind usor amorfe la temperaturi ridicate, vinul castigand insa in corpolenta si cremozitate. Depinde cum va place…

Oricum cele doua componente (fructul si aciditatea) ii asigura lejer un potential de evolutie de minim 5-6 ani de acum incolo.

RPC Foarte Bun la cei 49 de lei cu care il puteti achizitona de aici.

 Asa ca pentru cei care “nu se coboara” (din diverse motive) la nivelurile de pret ale postarii de miercuri, la “urmatorul etaj” le recomand vinul de astazi.

La banii respectivi greu gasiti si pe plan international vin de asemenea calitate. La noi demersul este cu atat mai dificil, daca nu imposibil.

P.S. A mers de minune langa un gulas de vita cu ceva Pimenton de la Vera in componenta…:D

Tags: Alienwine, Rioja, Spania, Vina Herminia