.

Asa ca o sa va scutesc o (scurta) perioada de impresii, pareri, critici si strambaturi din nas..:)))

.

A bientot!!!

.

.

Cautand niste informatii pe net zilele astea am dat de un articol dintr-o revista americana de specialitate (American Journal of Enology and Viticulture) cu un titlu interesant: “Sensory Attributes of Cabernet Sauvignon Wines Made from Vines with Different Crop Yields” realizat de catre trei cercetatori din California (Dawn M. Chapman, Mark A. Matthews si Jean-Xavier Guinard) si publicat in 2004. Adica in traducere libera: cum influenteaza productivitatea viei plantate cu Cabernet Sauvignon atributele senzoriale ale vinului obtinut. Din curiozitate am frunzarit putin articolul convins fiind ca cercetarea respectiva va ajunge la concluzia, pe care eu o consideram apropri ca fiind unanim valabila ca o recolta mai mica duce la vinuri mai bune si cu arome mai intense si fructate. WRONG!

Se pare ca e exact pe invers. Americanii fiind cunoscuti pentru apetenta pentru studii si cercetari, spre deosebire de francezi unde „savoir faire-ul” si traditia sunt la ordinea zilei, s-au gandit sa testeze mitul conform caruia productii mici obtinute prin taieri agresive in vie duc la struguri de calitate care, pe cale de consecinta, dau  vinuri cu caracteristici senzoriale superioare.

.

@credit: www.telegraph.co.uk/

.

Sa fim bine intelesi nu vreau sa dau lectii de viticultura si oenologie nimanui, mai ales ca nu am nici pregatirea si nici experienta necesare (sper macar sa pot traduce in mod inteligibil termenii folositi din articol, in orice caz puteti consulta originalul care este disponibil „free” pe site-ul revistei in cadrul linkului de mai sus, in dreapta paginii). Scopul postarii de fata este de a arata ca, in general, preconceptiile in cazul viului nu isi au locul. Asadar….

S-au considerat si studiat efectele a doua metode de reducere a productivitatii: taieri ale viei (vine prunning) sau ale ciorchinilor de struguri (crop thinning). Ca material s-a folosit o plantatie de CS din Nappa Valley, plantata in 1995, pe sol argilos. De aici s-au creat doua scenarii:

1. reducere a productiei prin taiere la 12, 18, 24, 30, 36 si 48 muguri (standardul de taiere fiind 24 muguri)

2. taiere a ciorchinilor la inceputul coacerii pntru a lasa 12, 24, 36, 48 ciorchini pentru coardele cu 24 de muguri si 48, 64, 72, 96 pentru coardele cu 48 de muguri.

Toate detaliile tehnice ale studiului despre cum au fost realizate vinurile le gasiti in articol. Din ce am vazut nu s-a folosit baricarea.

@credit: http://bhvblog.wordpress.com

.

In cadrul experimentului au fost realizate vinuri in doi ani diferiti (2000 si 2001) si au fost folosite doua paneluri diferite de degustatori profesionisti (de cate 13, respectiv 15 persoane) pentru a le aprecia comparativ, in cadrul aceleiasi recolte.

Rezultatele sunt prezentate pe larg in articol, ce sunt interesante sunt concluziile acestuia:

1. metodele diferite de control a productivitatii viei au impact asupra vinurilor obtinute (asta puteam banui si noi)
2. la modul general, productivitatea mai mica duce la vinuri mai astringente si cu aromele vegetale mai pronuntate.
3. metode diferite de control a productivitatii duc la rezultate diferite: cand se face taierea corzilor de vita mai multe arome sunt influentate iar aromele vegetale si astringenta sunt in relatie inversa cu productivitatea. In cazul taierii ciorchinilor impact asupra aromelor vinului este redus
4. In mod surprinztor si pentru autori, intensitatea aromelor fructate este corelata in mod pozitiv cu productivitatea.
5. este mentionat si un studiu care a folosit Pinot Noir ca varietate cercetata si rezultatele au fost similare in ceea ce  priveste astringenta (productii mici duc la vinuri mai astringente), dar diferite relativ la fructuozitatea acestora (la acest soi un caracter pronuntat fructat al vinului se obtine la productivitati mai scazute)

Deci pe scurt, pe masura ce numarul de muguri creste si taierile sunt mai putin agresive, caracterul fructat al vinului devine mai pronuntat si scad aromele vegetale si astringenta. De remarcat ca nu s-a folosit maturarea in baric, ceea ce ar putea influenta pozitiv vinurile si de asemenea autorii remarca in final ca sunt necesare studii ulterioare si folosirea unor paneluri de consumatori “obisnuiti” pentru degustare, fara pregatire in domeniul vinului, pentru a aprecia caracteristicile vinurilor din punct de vedere al consumatorilor finali (nu e interesant cum si in cadrul studiilor pur stiintifice se gandesc tot timpul la consumatorul final, la omul obisnuit care cumpara vinurile? Deh, marketing la toate nivelele…).

.

P.S. As fi curios sa aflu si niste experiente de la noi care ar confirma sau infirma informatiile de mai sus. Poate cei in masura ne pot lamuri mai mult…

.

Tags: Arome, Cabernet Sauvignon, California, Pruning, Taiere

Dupa cum majoritatea dintre voi stiti imi place din cand in cand sa trag cate un loz dintre vinurile de prin afara si asta nu neaparat pentru a face comparatie cu cele autohtone si a avea puncte de pornire (legitime de altfel) pentru a critica producatorii autohtoni pe motive de pret, calitate si RPC-uri…Pur si simplu din curiozitate si din dorinta de a experimenta.

Vinul de fata, Tannat si Merlot 2010 este incadrat ca vin de tara (Vin de pays) si asociat Gasconiei. Ce este important in cazul lui si ce m-a determinat sa il aleg este producatorul: Alain Brumont. Pentru cine nu stie Alain Brumont este egal Madiran. Un fel de “George Duboeuf” al Madiranului. Un om care a readus regiunea respectiva in atentia cunoscatorilor de vin de pe toate mapamondurile. Dar sa ma explic putin:

Soiul caracteristic al regiunii Madiran este “celebrul” Tannat. Celebru prin vinurile aspre, alcolizate si taninoase pe care le produce, vinuri inabordabile pe perioade de pana la 10 ani de la anul productie. Sunt vinuri inchise care se deschid si evolueaza foarte greu mai ales in comparatie cu fratii lor de la mai la nord, din celebrulBordeaux. De aceea Tannat-ul (pentru AOC Madiran) este cupajat foarte des cu soiuri mai abordabile, cum ar fi Cabernet Sauvignon (da, CS este considerat abordabil fata de Tannat), Cabernet Franc sau Fer (o varietate locala). In Lumea Noua se intalnesc des cupaje cu Merlot sau Pinot Noir; vinul despre care o sa vorbesc fiind un cupaj abordabil, pe acest stilNew World.

Asa cum mentionam mai sus, cei din Lumea Noua au adoptat acest soi cu entuziasm, fiind acum considerat emblema vinurilor din Uruguay, pe sistemul “importarii” si succesului pe care l-a avut Malbec-ul din Cahors in Argentina. Doar ca acest succes in cazul Uruguay-ului (bazat bineinteles pe o vinificare intr-un stil mai abordabil, mai light, mai putin taninos si mai fructat, diferit de cel din Madiran) nu este atat de stralucitor din cauza unui francez care a intors perceptia despre regiunea Madiran in loc inainte ca uruguayenii sa apuce sa isi promoveze “povestea de success”.

credit @Decanter.com

.

El se numeste Alain Brumont si viata lui este demna de un scenariu de telenovela. In 1980 achizitioneaza cu toti banii de care dispunea Chateau Montus in Madiran, in pofida impotrivirii tatalui sau, care se afla si in comitetul regional al Credit Agricole (banca ce finanteaza, conform denumirii sectorul agricol la francezi). Implicit accesul la credite ii este taiat si cu foarte mare greutate reuseste sa obtina finantare pentru a porni productia. Singura pregatire de specialitate in domeniul vinului pe care o are este un curs de degustare de 30 de ore plus o mare doza de pasiune si de dragoste pentru terroir. Se extinde treptat si achizitioneaza Chateau Bouscasse controland acum peste 10% din suprafata AOC-ului Madiran si detinand cele mai bune terroir-uri. Pentru a evita SAFER-ul care controleaza drepturile de preemtiune la cumpararea suprafetelor agricole a infiintat societati distincte pe numele anagajatilor reusind astfel sa cumpere cat mai multe parcele. Principalele atu-uri ale vinurilor acestuia provin din potrivirea perfecta a terroir-ului cu varietatea cultivata si din controlul draconic al productiei. Vinurile Chateau Montus si Chateau Bouscasse sunt acum unanim recunoscute si apreciate de catre pasionati, inclusiv de “celebrul” Robert Parker.

Vinul de fata face parte din gama entry level a producatorului mentionat. Ce este interesant este diferenta de viziune si abordare intre gamele superioare (cele doua Chatea-uri mentionate mai sus) care sunt vinificate in maniera preponderent traditionala si cele inferioare (Torus si Vin de Pays de Gascogne) produse in stilNew World, mai abordabile si fructate. Despre vinul de fata:

Aspect (culoare): Rosu rubiniu, cu aspecte bordoleze, cu picioare pronuntate si tente apoase in margini

Nas: Initial inchis, usor alcolizat cu note de cirese amare, fructe de padure si prune afumate. Predomina de asemenea notele “meaty”, de carne de vita maturata, asociate cu note de pamant si ciuperci. Dupa o usoara aerare in pahar apar note dulcege, gemoase de magiun de prune si fructe confiate. Vinul are clar nevoie de aerare pentru a se deschide, chiar daca este un “entry level”.

Gust: Atac de intensitate medie, rotunjit, tipic pentru un Merlot, urmat de o evolutieconstanta, previzibila ce dezvolta arome de fructe negre de padure, dulceata de cirese amare cu note vanilate si usor piperate.  Corpul este surpinzator de lejer, dar cu structura specifica Tannat-ului, insotit de arome picante, condimentate (anason, cuisoare, ghimbir) si tanini usor verzi, neintegrati care confera o senzatie amaruie, usor neplacuta pe final. Postgustul este scurt, cu aspecte taninoase moi si prezinta aceleasi note pelinate si picante dezvaluite pe finalul evolutiei.

Per ansamblu un vin Bun, corect construit, pe l-as inscrie mai mult in categoria “food-wine” si care imi aduce aminte ca si constructie si evolutie de mai “celebrul” Chianti italian. Trebuie sa recunosc ca vinul de fata mi-a produs un usor sentiment de dezamagire, dar tinand cont de pozitionarea acestuia in portofoliul producatorului si de structura acestui portofoliu, era cumva previzibil. RPC-ul este Acceptabil, tinand cont ca a costat cam 4 €, de aici. Acum apare deja versiunea 2011 la 7 €, probabil ca de aici si reducerea de pret, pentru a face loc noilor “aparitii”.

 La urmatoarea comanda urmeaza Chateau Bouscasse (care din ce am inteles este mai abordabil si mai moale) si apoi Chateau Montus. Per aspera ad astra! 😀

Tags: Alain Brumont, Gascogne, Madiran, Merlot, Tannat