.

Somelierul clujean Bogdan Todor, membru fondator al Organizatiei Somelierilor Din Romania 2011, vorbeste intr-un interviu acordat PROVINO despre importanta Festivalului PROVINO – Vin, Arta, Gastronomie care va avea loc in perioada 15 – 18 martie la Cluj, comportamentul de consum al clujenilor in materie de vin si piata HoReCa din Transilvania. Bogdan Todor are cu o experienta de peste 17 ani in industria ospitalitatii, a participat la numeroase concursuri in domeniu iar in 2010 a obtinut Locul I in competitia WINE MASTER.

Reporter: Care este impactul pe care il va avea festivalul PROVINO in zona Transilvaniei? Care sunt asteptarile dumneavostra de la acest eveniment?

Bogdan Todor: Din punctul meu de vedere dar si al celorlalti colegi care lucreaza in industria ospitalitatii din Transilvania, Festivalul PROVINO de la Cluj va fi cu siguranta o reusita, este un eveniment asteptat iar impactul va fi maxim. In ultimii ani, in zona nu a avut loc un festival de acest gen iar reactia publicului cred ca va fi peste asteptari. Cred ca PROVINO Cluj va avea un impact chiar mai mare decat editia PROVINO care a avut loc la Iasi in 2011. Festivalul PROVINO de la Iasi a fost unul din cele mai bune la care am participat si pot spune ca am vazut destul de multe. Lumea a fost foarte interesata de degustarea vinurilor prezente in expozitie si am avut degustari cu peste 30 de persoane per sesiune. La Cluj cred ca publicul va fi si mai receptiv iar impactul va fi mai mare pentru ca suntem intr-o zona “virgina” in privinta prezentarilor si degustarilor de vin organizate si o piata spre care producatorii de vin sunt din ce in ce mai orientati in ultima vreme. Asteptarile mele in privinta PROVINO Cluj sunt mai mult decat pozitive, am discutat si cu foarte multi reprezentanti HoReCa care asteapta cu mult interes sa ia parte la acest festival.

Reporter: Privita din perspectiva somelierului, cum arata piata de vin din zona Transilvaniei?

Bogdan Todor: In urma cu 5 – 6 ani producatorii de vin erau doar curiosi sa vina in zona, in ultimii 2 ani am constatat insa ca interesul lor a crescut, isi doresc sa fie mai prezenti si mai bine reprezentati si sa le creasca vanzarile. Nu avem multi producatori mari de vin, exista Jidvei si Cramele Recas pe partea Banatului, insa si cei din alte regiuni, cum este Cotnari sau Murfatlar, au interese mari in zona. Producatorii mai mici de vin trebuie si ei avuti in vedere pentru ca aduc niste vinuri foarte bune.

Reporter: Care sunt preferintele de consum ale clujenilor in materie de vin? Putem vorbi de un consum ridicat de vin in zona Transilvaniei? Consumatorul clujean este educat in ceea ce priveste consumul de vin de calitate?

Bogdan Todor: Desi nu merg foarte des in restaurante, ardelenii consuma mai mult vinuri premium si superpremium, chiar daca nu venituri foarte mari, fac un sacrificiu si cumpara un vin bun. Consumul de vin este in continua crestere, vinul este preferat in detrimentul berii sau a cocktailurilor. Am lucrat in afara sase ani si atunci cand am revenit, in urma cu trei ani, am constatat ca a inceput sa se schimbe comportamentul de consum, vanzarile de bere si spirtoase au scazut, chiar si in cluburi a inceput sa se bea mai mult vin, sampanie sau macar un distilat de vin. De asemenea, cerintele si cunostintele in materie de vin s-au imbogatit. Inainte clientii comandau un vin alb sau rosu, sec, dulce si demidulce, doar atat se stia.  Acum au inceput sa apara  cunoscatori in materie de vin si incepe sa se contureze un dialog intre client si ospatar. Din pacate insa, putine  persoane din industria ospitalitatii din Transilvania cunosc aspecte din domeniul someleriei, foarte putini ospatari stiu sa povesteasca un vin.

Reporter: Putem spune ca notorietatea vinului se capata in restaurante?

Bogdan Todor: In restaurant se desavarseste ciclul de viata al unui vin care incepe de la butasul de vie, continua prin invechirea in baricuri, urmeaza invechirea in sticla si eventual tezaurizarea. In Cluj sunt 3 – 4 Wine – Bar-uri  in care poti merge pentru a cunoaste si testa vinurile, locuri unde se povesteste vinul si in care se realizeaza degustari. Consumatorul clujean este foarte interesat de a participa la degustari, exista si solicitari pentru degustari private.

Reporter: Cum arata piata HoReCa din zona Transilvaniei la acest moment? Cati somelieri activeaza in segmentul HoReCa din zona Transilvaniei? Care sunt activitatile pe care le desfasurati in zona pentru a populariza cultura vinului?

Bogdan Todor: Din pacate nu toti cei care isi deschid un restaurant au cunostinte in industria ospitalitatii, multi incep activitatea pentru ca se gandesc ca este un business bun si fac totul dupa ureche. Este nevoie de somelieri in restaurante, un somelier da o alta nota unei locatii, si, mai mult, daca stie ce face si ii place ceea ce face, aduce un plus de valoare locatiei dar si un alt tip de clienti, ii aduce pe cei care isi permit sa iasa des la restaurant. Nu ii inteleg pe cei care activeaza de multi ani in industria HoReCa si care nu isi iau macar un somelier colaborator, mai este inca de lucru pe partea aceasta. In zona Transilvaniei somelierii activi pot fi numarati pe degetele de la o mana, suntem putini in pacate. In ultimul timp insa ne-am facut auziti la festivaluri si targuri din Bucuresti, Timisoara si Iasi iar de un an si jumatate realizam saptamanal degustari in Cluj cu participarea reprezentantilor producatorilor de vin veniti din intreaga tara. Vreau sa ii multumesc in special lui Vlad Muresan si domnului Marian Timofti, presedintele Organizatiei Somelierilor din Romania 2011 pentru increderea acordata zonei si colegilor din regiunea Transilvaniei.

.

Tags: Provino

.

Cateva cuvinte despre al doilea vin al celor de la Vinarte, despre care am amintit in treacat aici. Daca Merlot-ul este mai aspru si mai neprietenos (va recomand calduros sa il aerati insistent inainte de consum), cel de fata se poate consuma direct fiind mult mai docil, chiar savuros.  Totusi putin oxigen nu i-ar face rau nici lui, scotandu-i si mai mult caracterul in evidenta. Deja cred ca pot emite o axioma despre vinurile de la Vinarte: trebuie sa te imprietenesti cu decantorul ca sa te bucuri pe deplin de ce este in sticla.

Negrul de Dragasani de fata este un vin usor, inchegat, plin de fruct care ofera satisfactii imediate celui care il bea, asa cum ii sta bine unui soi traditional asociat Olteniei. Deci:

Aspect (Culoare): un visiniu inchis, intens, tanar degradand catre note de cireasa spre margini

Nas: Intens, si foarte fructat, mai ales in comparatie cu Merlot-ul. Desi scrie pe eticheta ca a fost baricat 6 luni, visinele, prunele, zmeura, fructele de padure au prim-planul. Nu este insa genul de fruct simtit la vinurile de Lume Noua, mai degraba are un caracter  mai suplu, mai rustic, autohton. Ceva note de scortisoara si piele (grajd) intr-un fundal indepartat.

Gust: Atacul este prietenos, rotunjit cu o intensitate deosebita a fructului, aceleasi visine, prune si fructe de padure. Tanini sunt moi, vag sesizabili (probabil si datorita caracterului fructat) si sunt bine integrati in constructia vinului. In spatele avalansei de fructe, baricul isi face timid simtita prezenta concentrand ceva note de vanilie si scortisoara. Postgustul este surprinzator de insistent si lasa loc unor tanini usor mai pronuntati insa pe acelasi fundal fructat, dominat de aceasta data de visine coapte si ceva note piperate si de magiun de prune.

Per ansamblu, un vin Foarte Bun, un “caracter aparte” fata de Merlot, mult mai abordabil,  as spune chiar cu o tenta “populara”, care da bine pentru un soi neaos cum este Negrul de Dragasani. Daca ar fi sa fac o comparatie cu cel de la Stirbey, sufera la capitolul complexitate, dar puncteaza enorm la pret, pentru cei 13 lei dati pe el, RPC-ul fiind iarasi Excelent.  Despre el a scris si George aici (cred ca de la el s-a numerit si prima poza care mi-a aparut pe  Google si pe care am pus-o mai sus), remarcand in mod corect disonanta dintre denumirea vinului (de fapt a soiului) si caracterul acestuia precum si neajunsurile denumirii acestuia, care face o legatura arbitrara cu un anumit terroir (Dragasani).

Cele doua vinuri ale celor de la Vinarte despre care am vorbit, personal ma nedumeresc prin calitatea pe care o ofera la pretul cerut si imi nasc o intrebare: s-au facut economii si daca da, unde? Sa nu uitam totusi ca eu le-am luat la promotie, ceea ce implica probabil ca si retailer-ul a suportat o parte din discount. Umbla vorba prin targ ca anii trecuti calitatea era chiar mai sus (pe anumite game care sunt pe cale de disparitie). Nu pot depune marturie decat pentru un Merlot tot Castel Starmina de acum vreo 4-5 ani, care era clar sub cel din postul anterior.

In orice varianta cele doua mostre de mai sus sunt exemple ideale ca se pot produce vinuri de calitate chiar si in gama entry-level, cu tusee de personalitate, la preturi mai mult decat decente. Se pare de asemenea ca si celelate game ale producatorului stau destul de bine (Ex. Assolato Merlot despre care am auzit de bine de la Berbecutio).

Apropo, iar chestie ciudata: cate game au in prezent pe (prin) piata, ca eu personal am auzit pana acum 5 denumiri diferite (fara sa pun la socoteala Printii si Bolovanu plus cele care nu se mai gasesc deloc). De unde frenezia asta de-a lungul timpului pentru atatea denumiri, nu inteleg..:))

Asteptam site-ul sa ne lamurim! Avem feed-back ca iese in curand….

Tags: Castel Starmina, Mehedinti, Negru de Dragsani, Vanju Mare, Vinarte

Cu ocazia sarbatorilor tocmai trecute m-am aflat intr-un mic impas existential: sa gasesc un vin rosu pe care sa il insotesc cu carnurile si sarmalele nelipsite si omniprezente in meniul de sarbatori traditional romanesc. Si cum RPC-ul (adica raportul pret-calitate) trebuia sa fie si el la cote inalte am pornit prin hypermarket-uri (unde in alta parte?) sa fac bilantul promotiilor de sezon si sa vad ce as putea sa achizitionez. Despre prima impresie am scris intr-un post anterior, aici. Cat despre vin, am gasit, nu unul ci doua. Dar de la acelasi producator.

Cu vinurile celor de la Vinarte ma mai intalnisem si inainte (cu Merlot-ul de fata acum cativa ani, cand  mi-a produs o impresie excelenta) plus de curand cu magnum-urile de la Goodwine, care oricum sunt alta mancare de peste. Dar cand un producator de pe la noi ofera magnum-uri din 2000 la trei vinuri din portofoliu pentru mine e un semn de seriozitate si de preocupare pentru calitate din partea acestuia.

Vinurile scoase de ei sub sigla Castel Starmina sunt produse in podgoria Rogova, (D.O.C.) Vanju Mare, in Mehedinti, mai la vest de Dragasani si se pozitioneaza ca gama entry-level, bineinteles sub perlele coroanei: Prince Mircea si Prince Matei. Totusi, sub aspectul calitatii pot spune ca stau foarte bine, iar prezentarea grafica este serioasa si reusita (poate prea serioasa pentru “publicul” de hypermarket, dar deh, nu e vina producatorului). Oricum nu le-as vedea cu etichete colorate sau mai rau, cu “fete in iarba” sau medalii dubioase si aurii.

Cele doua exemplare de mai sus le-am luat din Carrefour, la promotie: Merlot-ul cu 10 lei si Negrul de Dragasani cu 13 lei. Pomana, fara luminare….pentru ce am gasit in sticla. In mod normal, cred ca le gasiti pe la 13 lei primul si 18 lei al doilea (parca in Auchan Merlot-ul este inca la 10-11 lei). Asadar:

Merlot Castel Starmina 2009

Aspect(culoare): rosu rubiniu, intens, tanar, stralucitor

Nas: turnat imediat de la desfacerea sticlei in pahar prezinta arome inchise, condimentate (piper negru), cu mult lemn si ceva note vegetal-ierboase. Daca il aerati putin in decantor (cum am procedat la al doilea pahar) apar notele de fructe, cu visine si ceva magiun de prune afumat (sau uitat putin pe aragaz, cine a copilarit cu oala de magiun toamna pe plita stie despre ce vorbesc).

Gust: un atac la fel de inchis in prima faza, cu mult piper, cafea si ceva note amarui de ciocolata neagra. Aerarea de mai sus l-a mai domolit, i-a mai “furat” din caracterul auster si a permis integrarea fructelor de padure si a visinelor in expresia aromatica. Constructia este surprinzator de bine echilibrata de aciditate pentru un vin in aceasta categorie de pret, iar alcoolul (13%) bine integrat. Ceea ce iese in evidenta sunt taninurile tinere, verzi, inca neintegrate complet care isi fac simtita prezenta pe final pentru a curata papilele. Aceasta nu este neaparat un lucru rau, pentru ca permite instalarea unui postgust mediu, in note surprinzator de fructate (cirese, visine , fructe de padure) pentru evolutia vinului pe palat.

Per ansamblu un vin Foarte Bun cu un raport pret-calitate Excelent (that’s a first). La cei 10 lei pe care i-am dat pe el, eu nu pot cere mai mult, asteptarile fiindu-mai clar depasite de ceea ce am gasit in sticla. Este un vin foarte bine construit in intervalul de pret unde este pozitionat (13-20 lei). Mai mult ca sigur nu va fi pe placul consumatorului standard din Romania, dar cu siguranta cativa ani in sticla (recunosc ca am pus deoparte 3 sticle pentru urmatorii 2-3 ani) ii vor domoli taninii, conferindu-i o structura mai rotunda si mai prietenoasa. La momentul actual va recomand sa il insotiti cu ceva steak-uri de vita, vanat, carnuri mai grase sau sosuri mai grele, altfel va coplesi preparatele mai  usoare. Despre el mai gasiti impresii aici si aici.

Pacat ca la raft lumea prefera sa cumpere licori dulci si demidulci indoielnice cu denumiri si adjective asociate regnului animal (urs, taur, etc.) culmea, mai scumpe si iarasi culmea unele clasificate vinuri de masa. Nu mai intru in detalii ca deja suntem la inceput de an, perioada clasica de depresii. Am spus destul in postul de aici.

Despre Negru de Dragasani o sa scriu in weekend, cand o sa trec in revista si notitele scrie pe loc si pe coltul mesei, exilat fiind de platourile cu salate si sarmale. Pe scurt va spun din amintiri ca e mai prietenos deca cel de fata si este vinul ideal de insotit cu sarmale, cel putin pentru mine. Si da, este la fel de reusit.

P.S. Un anunt catre cei care detin informatii: “Producator serios, cu vinuri de calitate declar pierdut site de prezentare. Gasitorului buna recompensa. Astept provincia.”

Sau pe scurt:  Stie cineva cat mai tine Vinarte site-ul in baric? Dar Davino?

Tags: Castel Starmina, Mehedinti, Merlot, Rogova, Vanju Mare, Vinarte