Un articol din ultimul numar al RVF mi-a atras atentia asupra unui fenomen specific mai mult tarilor din sudul Europei si Americii Latine care se petrece insa in patria Riesling-ului, Germania. Adica organizarea unui concurs de gen miss, denumit Regina Vinului. Cum nu ii stiu pe nemti degraba organizatori de “suse” si paranghelii fara un scop bine definit si nici pe nemtoaice pasionate la extrem de defilari pe podium, modeling si arhitecti italieni organizatori de concursuri de miss, pe plaja de la Mamaia (sic!) am studiat cu atentie “fenomenul” respectiv ca sa il inteleg mai bine. Asadar, din categoria: asa e la ei, asa e la noi, iata ce am inteles din tot demersul, ajutat de putinele  cunostinte de limba lui Goethe si cu vastul concurs al Google Translate:

 

Nemtii aleg an de an cu mare pompa si valva, in cadrul unui concurs ajuns la editia 63 si urmarit de toata natiunea la televizor, o asa numita Regina a Vinului.  Vine pana si cancelarul Angela Merkel sa faca poze cu candidatele, chestie care ma gandesc ca i-ar face invidiosi pe unii politicieni de pe la noi.  Criteriile de departajare la amintitul concurs difera cumva de standardele romanesti (picioare cat mai lungi, minte cat mai putina) si la o privire mai atenta la propriu si la figurat, a castigatoarelor din editiile precedente, sunt chiar in antiteza cu acestea.

 

Castigatoarea din 2012 vine din regiunea Ahr (participa doar concurente din regiunile viticole ale Germaniei, in total 13 la numar) si se numeste Julia Bertram. Este fiica unui viticultor din zona si are deja experienta viticola. Ca de altfel toate candidatele. Probele cele mai importante care au departajat-o de celelalte concurente (din Pfalz, Nahe, Rheinhessen, Mosel, etc) sunt raspunsurile clare, concise si pertinente la intrebarile tehnice legate de vin plus siguranta si carisma afisate la  degustarea in blind. Deci fara probe de  costum de baie, rochie de seara si intrebari de cultura generala de genul “Care este capitala Dubai-ului? (sic!)”

 

Juriul este alcatuit din optzeci de jurnalisti, functionari si experti de vin. Iata un juriu in care m-as supara daca nu as fi cooptat..:D La noi probabil ca ar fi format din sponsorul concursului (eu am deja cativa producatori de vin in minte), un creator de moda (de fapt Acel creator de moda), un notar si un politist (care au rolul sa se asigure ca totul este corect; chiar asa nemtii or fi avut asa ceva sau merg pe incredere?) si vreo 10 reprezentanti ai unor agentii de modeling.

 

Detinatoarea titlului de Regina Vinului se pare ca este mai populara la nemti decat Miss Germania, iar parerea ei conteaza atunci cand vine vorba de vinurile germane si promovarea lor in exterior. De fapt ea va fi imaginea vinului nemtesc in anul respectiv, reprezentandu-l la diferite evenimente nationale si internationale de promovare a acestuia.

 

Daca va ganditi insa ca Regina Vinului este o “pitzi” care sta cu nurii pe afara la standul Germaniei pe la targurile de vin va inselati amarnic. Dar nici nu va pot condamna ca ati judecat asa, mai ales  prin prisma experientelor si contextelor locale.

 

Deci pe scurt: Germania are nevoie de o “imagine” reprezentativa pentru vinul propriu si o alege dupa reguli stricte care tin de imagine, PR si comunicare in cadrul unui concurs.  Concurs in care nu vedem picioare, sutiene, defilari in costume de baie si celebrele poze cu botic din categoria “fii sexi’. De ce ? Pentru ca probabil nemtii considera (pe buna dreptate) ca aceste “apucaturi” nu dau bine in acelasi context cu vinul.

 

O sa ziceti ca nemtii sunt prea rigizi si nu apreciaza frumosul feminin. O sa va zic atunci sa studiati niste poze de la Oktoberfest si o sa vedeti exact contextul potrivit cu decolteurile generoase si harjonelile cu publicul.

 

La noi in schimb e mai greu cu subtilitati de genul acesta si imi e frica sa sugerez organizarea unei asemenea competitii in Romania. Nu de alta dar s-ar putea sa ajung sa dau cu subsemnatul la politie pentru instigare la trafic de carne vie…

In plus, unii producatori autohtoni nu au inteles nici pana acum ca genul acesta de promovare “ultrafeminina”, cu formele la vedere, nu face decat sa atraga exact tipul de consumatori de care vinul nu are nevoie. Si uneori sa confirme celor de prin afara imaginea de cea mai importanta tara furnizoare de “placeri” din UE pe care Romania o are. Un statut capatat pe buna dreptate dealtfel, aici nu ne putem vaicari ca ne injura nemtii aiurea.

 

Ma bucur totusi ca nu s-a gasit vreun desptept prin vreun minister sa rezerve in cadrul delegatiilor platite din bani publici pentru organizarile de targuri de prin afara si 3-4 locuri pentru pipite cvasidespuiate ca asta ii mai lipsea standului Romaniei. Oriunde s-ar afla acesta in cadrul targului…

 

P.S. Oricum nu disperati ca nu suntem chiar singuri. In concluzia articolului din RVF mentionat in deschidere, autorul afirma ca viseaza la ziua cand o sa fie si Miss Franta in stare sa promoveze vinurile frantuzesti. Deci ginta latina nu ne face de ras..:D

 

Tags: Concurs Miss, Germania, Promovare vin, Regina vinului

 

Ieri am descins pe dealurile Dragasanilor, mai precis pe cel numit Dobrusa, impreuna cu alti pasionati de vin (si picninc-uri la zi de sarbatoare) la invitatia, devenita deja traditionala, din partea familiei Stoica.

Pentru cei care citesc pentru prima data despre Avincis mai multe detalii despre ce, cine si cum, puteti afla din postarea mea de anul trecut. Impresiile bune s-au pastrat nealterate si anul acesta: conacul de un alb imaculat este la fel de fermecator incadrat din toate partile de viile care se scurg incet catre Olt, iar vinurile au inceput sa capete aura de seriozitate, consistenta si consecventa pe care doar timpul si pasiunea celor care le realizeaza le-o pot oferi.

 

Infruntand cu stoicism caldura de afara, dar pozitionat strategic intr-o zona a terasei cu o excelenta circulatie a aerului, m-am putut bucura in voie atat de vinuri cat si de conversatiile interesante pe care acesta intotdeauna le prilejuieste.

 

La capitolul vinuri, impresiile au fost urmatoarele, in ordinea degustarii:

 

 

 

Cramposie 2011, un vin care s-a mai asezat intre timp, cu un plus de corp si arome fata de cea de la Stirbey si cu interesante note verzi si ierboase pe care si le-a pastrat destul de bine, alaturi de o aciditate bine conturata, integrata, citrica, mai ales pe final, asa cum sta bine soiului. Bun.

 

Cuvee Petite (Sauvignon Blanc) 2011 un vin care prezinta o treapta in plus de integrare si expresivitate fata de anul trecut. Timpul petrecut in sticla i-a prins bine, acesta invocand note citric-minerale, usor lactice, sobre  si retinute alaturi de impresii vag dulci, elegante, de briose si vanilie, provenind de la un “lemn” judicious utilizat (doar 25% din vin a  fost baricat) si foarte bine integrat. Bun spre Foarte Bun

 

Feteasca Regala & Pinot Gris un “hit” de care m-am indragostit de la prima vedere cand l-am intalnit. Este acelasi vin in care Pinot Gris-ul da o structura de invidiat si tuse picante in nas iar Feteasca Regala vine cu aromele de fructe coapte si nuante usor mature. Excelent construit, cu o evolutie liniara, rigida si o aciditate bine definita care ii acorda un aer de distinctie, pe un final apetisant cu impresii intepatoare, tonic-condimentate. Foarte Bun

 

Cuvee Amelie, una din noutatile anului 2012 alaturi de Rose. Un asamblaj demisec compus din 70% Tamaioasa Romaneasca si 30% Muscat Ottonel). Desi unii ar spune ca cele doua soiuri se inscriu intrucatva pe aceleasi coordonate aromatice, ale familei Muscat-urilor rezultatul pare sa ia ce este mai bun din fiecare: aromele pronuntate, primare, ale Tamaioasei sunt foarte bine puse in evidenta de elenganta, structura si concentrarea data de Muscat. Impresia generala este aceea a unei constructii fine, diafane, de o subtilitate si eleganta greu de obtinut doar din Tamaioasa. Daca mai adaugam intregului tablou si o aciditate bine exprimata care echilibreaza corect zaharul rezidual pe palatin plus un final placut, usor tonic, nu are rost sa va spun care a fost vinul cel mai cerut de catre oaspeti. Eclipsand chiar si Rose-ul..:D Bun

 

Rose 2012, inca o noutate pe care o incercasem si la Goodwine si mi-a placut de atunci. E in stil fresh, frantuzesc si la ora actuala e printre cele mai reusite rose-uri  “de linie” din 2012 de pe la noi. Alaturi de Liliac, Vinul Cavalerului si cel “mainstream” de la Domeniul Coroanei Segarcea. A se consuma pe parcursul verii, mai ales la cum a urcat mercurul termometrelor in ultimul timp. Bun.

 

Cuvee Andrei 2010 un Cabernet Sauvingnon reprezentativ pentru zona Dragasanilor: impetuos si expresiv inca din nas (cu fruct negru pronuntat, proaspat, pur si note condimentate de piper, cuisoare, cafea prajita si usor vanilate). Evolutie structurata pe palatin, cu fruct bine evidentiat, tuse condimentate plus o coloana vertebrala bine construita din aciditate si tanini fermi care sustine un nivel extractiv consistent. A good effort! Bun spre Foarte Bun.

 

In principiu, ca idee generala, se vede evolutia si cresterea gradului de simbioza dintre oenolog si crama. Lucratura devine mai fina, delicata si expresiva. De altfel vinurile poarta o amprenta fratuzeasca evidenta respirand prin toti porii eleganta retinuta si subtilitate. Acum nu stiu cat de mult apreciaza consumatorul roman la acest moment atributele de mai sus, dar eu personal le gasesc atragatoare intr-un peisaj cvasisaturat de vinuri suprabaricate, machiate, extractive si  greoaie.

 

Una peste alta daca va place stilul acesta de vinuri (in timp cu siguranta va vor placea) sau doar doriti sa petreceti cateva clipe linistite “departe de lumea dezlantuita”, pe dealurile Dargasanilor intr-un cadrul idilic care imbina traditia conacului desenat in linii laptoase si elegante cu modernismul cramei din imediata vecinatate, atunci Avincis este pentru voi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tags: Crama Avincis, Dragasani, Vila Dobrusa

 

Din ciclul “unde este targul si unde suntem noi” va prezint astazi ultima participare de “succes” a Romaniei la un mare targ de profil din afara. Este vorba de Vinexpo Bordeaux care tocmai se incheie. Pentru o imagine obiectiva, in afara de pozele cu expozanti (cvasi-)fericiti de pe Facebook, ar trebui sa facem cunostinta si cu partea neromantata a intregii organizari:

 

Asa cum preconiza D-ul Cox in comentariile de la postarea cu participarea-catastrofa de la Prowein si la Vinexpo lucrurile au stat aproximativ la fel: licitatie (de fapt atribuire directa, sic!) facuta pe ultima suta de metri (adica pe 15 aprilie 2013), stand injghebat in graba (pare acelasi stand cu aspect de sugraferie cu care ne ducem pe peste tot), loc cumparat probabil prea tarziu si cu bani putini. Adica toate ingredientele succesului romanesc!

Din ce stiu, atribuirea aia a mers direct (ca de aia e directa, nu?) la o firma din Bacau. Pentru ca nu e asa, Bacau-ul este cunoscut ca si capitala specialistilor in organizari de participari la targuri internationale de vin. Bine, nu am nimic cu oamenii, dar suna cel putin pitoresc, nu? Ca o participare la un targ din Bordeaux sa fie organizata de o firma din Bacau. Adica probele de vin se duc la Bacau si de acolo pleaca la Bordeaux via Bucuresti sau cum?

 

Consecintele minunatei organizari a forurilor tutelare si autoritatilor publice sunt cum nu se poate mai evidente. Sa va expun grafic ca intelegeti mai bine:

 

Incercuiti cu rosu sunt producatorii de distillate de pe langa noi. Se observa ca trebuia sa sa navighezi cu stil ca sa te feresti de ei si sa ajungi la standul Romaniei. Cine dorea sa cunoasca vinurile si producatorii romanesti trebuia sa vina glont la stand si musai sa aiba o harta cu traseul bine marcat. Ca altfel daca se apuca de degustat distilatele prin jur (si tentatia era mare) o Feteasca Alba de la noi i s-ar fi parut apa plata (eventual cu lamaie).

 

Si o imagine de ansamblu cu optiunea de “expozanti de vin” selectata, ca sa vedem si pe unde a fost targul:

 

 

Pe scurt am avut cel mai mare stand din pavilionul de spirtoase (distilate). Bine mai erau rataciti pe acolo si altii care se ocupau cu vinul (in special negociant-i francezi, distributori rusi si chinezi, organisme de promovare si marketing din Africa de Sud, etc), dar nu standuri de tara..:D

 

Cine are chef de ras sau zambit o sa i se stearga bucuria de pe fata cand o sa afle ca tot mise-en-place-ul asta deosebit s-a platit (partial?) din bani publici, de la buget. Adica din banii nostri. Cat? O bagatela de 475.000 lei. Adevarul e ca la cat ne-a costat paranghelia de la congresul OIV e chiar putin.

Documentatia de atribuire o gasiti aici, nu va obositi sa da-ti click pe site-ul Romtradeinvest pentru ca, in dulcele stil romanesc, site-urile autoritatilor publice care impart banii de la buget “cad” ca secerate cu saptamanile. Si oricum nu au timp sa se ocupe de site la cate licitatii si atribuiri au de facut. Profesionalism la maxim!

 

Exista insa si o veste buna, care ar trebui sa bucure sufletele contribuabililor si  iubitorilor de vin de pe la noi: anul asta s-a terminat sezonul expozitional extern cu participari pe bani de la buget. S-au finantat doar Prowein, Londra si Vinexpo din ce stiu. Cu rezultate fabulos de nefaste pentru imaginea noastra ca tara  producatoare de vin. Chiar daca am vrea nu mai avem nici un targ de anvergura  unde sa ne facem imaginea praf  si oricum nu se mai “sponsorizeaza” din banii prostilor.

 

Da, stiu, e trist pentru cei care se duceau gratis prin strainatate cu avioane de cursa de linie (ca  low-cost nu e reprezentativ) si hoteluri de 150 €/noapte. Dar asta este, exista si la anul sansa sa ne facem de ras.

De fapt de abia astept sezonul expozitional 2014 ca sa vedem ce surprize ne mai pregateste statul roman pe banii nostri. Sper insa ca in sfarsit s-au sesizat si producatorii sa isi ia ceva masuri de protectie. Va fi suspans, va spun!..:D

 

Pentu cine se (mai) intreaba de ce scriu si insist cu chestiile astea,  in loc sa imi vad linistit de laudat vinurile autohtone, chestie care cu siguranta mi-ar aduce mai multi prieteni, le raspund ca nu este din vanitate sau pentru click-uri si vizualizari. Atata timp cat nu vand bannere si publicitate, “cifrele de audienta”  imi pot cel mult mangaia orgoliul.

O fac in speranta ca macar unii dintre producatori se vor enerva indeajuns de tare incat sa evite fiasco-uri de genul acesta (si a celui de la Prowein) pe viitor. In stilul asta nu o sa facem niciodata cine stie ce figura pe pietele externe.
Si apoi balbele asta trebuie sa ramana cumva in istorie, nu numai comunicatele triumfaliste ale autoritatilor de genul “n+1 producatori romani au participat la X targ de prin afara…” Ca doar cantitatea conteaza nu si cum participi,  nu?

De la “autoritati” oricum nu mai am nici o asteptare si nu ii sfatuiesc nici pe altii sa aiba. E fiecare pe cont propriu si adesea, ca producator roman de orice, trebuie mai intai sa te lupti cu statul roman si apoi cu concurenta externa.

 

P.S. Stiu, stiu, “spirtoasele” din titlul nu sunt chiar acelasi lucru cu distilatele de la targul respectiv. Zic asta ca sa nu se sesizeze vreun “binevoitor” sa faca aprecieri despre cat de ignorant si slab documentat sunt. Ii las doar cu placerea de a vana virgule, diacritice si litere lipsa.

Oricum suna  mai bine “spirtoase” in context, nu? Luati-o ca pe o licenta poetica…:D

 

Tags: Bordeaux, Franta, Producatori Romani, Vinexpo, Vinuri romanesti