Jun 05 2013

Despre preturi, concursuri si bloggeri de vin cu dl Philip Cox (Partea a II-a)

 

Asa cum va promiteam in finalul primei parti revin cu intrebarile cele mai interesante din mini-interviul cu dl Philip Cox, unul dintre actionarii Cramelor Recas. Cele despre educatia consumatorului, preturi, concursuri si offcourse, rolul blogerilor de vin.  Asadar:

 

6.     Cine ar trebui sa se ocupe de educatia consumatorului de vin din Romania si cine o face mai mult la noi in piata?

 

Producatorii trebuie sa ocup de educatie in primul rand la comercianti de vin– supermarketurile, restaurante, distributorii. Apoi oamenii care vand vin trebuie sa educa consumatorii final. Momentan sunt citeva restaurante care fac lucru asta si desigur magazinele de vin specializat prin tara , care din pacat sunt putine. Din producatorii, ar fie mult mai influent daca cramele mare ar creste nivel de calitate la vinurile economic. Totusi primii 10 producatorii controleaza peste 80 % din piata si aceasta sunt vinurile cu care mare parte de romanii au contact zi de zi. Eu zic ca orice crama care vinde millione de sticle de vin de un nivel calitativ corect si bun, poate schimba piata mai mult decat 50 de crame mici care au numai o piata de nisa, nevazuta si inacesibila de mare parte a poporului.

 

7.  Ce parere aveti de nivelul preturilor la vin pe piata autohtona? De ce unele vinuri romanesti ajung sa coste mai putin pe pietele externe decat in Romania? 

 

Preturile sunt in generala mare la toate nivele, datorita o nivel de concurenta slaba relativ cu nivel de concurenta la nivel mondial. Avem de 4 ori mai putin producatorii ca in Ungaria o tara mult mai mic ca suprafata viticol si de 8 ori mai putin ca Grecia sau Austria care au vie cit judetul Vrancea. Asa ca oferta e relativ restrans si controlata de putine firmele, care prefer sa tina preturile destul de mari.

Este absolut logic ca preturile afara sa fie mai mici. In primul rand sunt unele tarile unde costurile implicat sunt semnificativ mai mici, aici ma refer nu numai la costurile de distributie/promovare vinul, dar si la nivel de taxare (tva, taxe pe salarii , alte impozite). Pe o alta parte daca o crama din Romania vrea sa vinda vinul afara trebuie sa aiba produse cu pret/calitatea mai buna ca nivel al concurentei de pe piata respectiv. Nu e suficient doar sa aiba un vin bun si nici sa fie doar ieftin. Daca nu e mai bun si mai ieftin decat concurenta directa (Chile, Spania, Australia, Sud Africa, Franta e.t.c) importatorii si public nu le va cumpara. Producatorii care vand cu acelasi nivel de pret care o au pe piata Romaneasca nu au nici o sansa sa vanda in tarile cu concurenta puternica (care sunt majoritatea tarile cu piata de vin mare).

 

8.  Cum cuantificati impactul diverselor concursuri de vin asupra vanzarilor si care sunt concursurile pe care le considerati a fi cele mai relevante?

 

philip coxPentru vanzare in Romania- rezultate la concursurile cunoscute international inca au un effect, dar nu mai este asa de spectaculos ca acuma 3-4 ani. Pe masura ca sunt mai multe producatorii care o participa in astfel de concursurile  si cu vinurile mai bune care incep sa castig medalii efectul lor va fie mai diluat. Concursurile cunoscute bine in Romania sunt Bruxelles, Paris Vinalies, Chardonnay du Monde. Concursurile importante la nivel european si care sunt mai relevant si elocvente: IWC londra, Decanter, Mundus Vini Germania plus rezultate de la reviste de vin de top din SUA- Wine Spectator si Wine Advocate.

 

9.     Bloggerii de vin joaca un rol in piata si care credeti ca ar fi acela?

 

Da, bloggerii sunt foarte activ si este bine sa fie o discutie si un dezbatere despre industria noastra. In primul rand bloggerii sunt o sursa de informatie pentru cei din industria si sunt util pentru orice crama sa fac o fotografia al situatie in piata in un anumit moment, cam unde sta vinurile lui in acea piata. Cred ca bloggerii influenteaza anumite segmente de consumatorii, de exemplu cel cu achizitie online si chiar sector de restaurante/somelierii. Nu cred ca au un influenta pe publicul larg, fiindca in general publicul larg care consuma 85 % din vin imbuteliat nu sunt atat de entuziast sa citeasca despre vin care il consuma si nici bloggerii nu sunt entuziast sa scrie despre vinul care bea poporul majoritar. 90% din articole scris pe blog despre vinurile de Recas sunt scris despre vinurile premium si medie si foarte putin sunt scris despre vinul economic care e mare parte din volumul vandut.

 

10.      Care au fost cele mai mari provocari de pana acum in evolutia Cramelor Recas si care sunt planurile pentru viitor?

 

La inceput a fost foarte greau sa intram pe piata , find o podgoria complet necunoscut in afara de Banat, la nivel de 1999-2000 cand am iesit cu prima gama de vin. La fel cu piete de export a fost foarte greu sa intram pe piata si acuma este greu sa intri pe piete noi.

In ultimii 4-5 ani cel mai mare provocare au fost de natura organizatoric al forta de munca si dificultatile de a angaja suficienti oamenii de calitate pentru a tine pas cu dezvoltarea afacerii. As fi vrut sa avem pana acuma oenologi romanii dar nu am gasit pana acuma unii cu nivel de educatie suficient pentru nivel care o dorim noi de vinurile.

Nici la parte de productie si chiar de administratie si vanzare nu sunt multumit la nivel de pregatire al tinerilor pe care ne trebuie sa angajam. Ca atare toti actionarii de la Cramele Recas sunt foarte implicati in munca de zi de zi, care este destul de obositor, dar cred ca e bine pentru consumatorii nostri.

 In timp sper sa putem fortificam echipa noastra cu tinerii care ii vom pregatim si in aceasta sens am demarat anul asta un proiect nou unde am angajat David Cowderoy un oenolog britanic experimentat cu ideea sa cauta si sa antrenam tinerii din Romania.

 

10Bis (curiozitate personala de care uitasem initial): Cum se impaca activitatea de import de vinuri pe care o faceti cu cea de productie? Nu va faceti cumva autoconcurenta?

 

Eu nu vad nici o concurenta cu vinurile de import, si numai synergia. Adica daca tot trebuie sa avem o forta de vanzare in Romania- cu tot logistica ce insemna- masinele, laptop salarii, telefonii mobil, birou – angajati administrativ, sommelierii, dept de marketing/PR, depozit si logistic pentru afacere e mai bine sa impart toate costurile la cit mai mult marfa posibila.
Clientela care cumpara vinurile de import oricum le vor cumpara si e mai bine cumpara de la noi decat sa cumpar de la altcineva. In plus cred ca pentru clienti nostri este benefic sa oferim o solutie complet pentru vin: o gama cit mai larga atat de produse romaneasca si de import. Pana la urma oferim un serviciu si nu strict numai produsele.
Firmele care fac numai import de vin vor avea foarte mare probleme sa fac profit,- este foarte greu sa genereze nivel de volum de vanzare suficient sa acopere costurile numai din vin de import. Volumele importate in Romania de vin imbuteliat sunt destul de scazute si insemna ca si costurile de transport sunt relativ ridicate si ca nu putem obtinem preturi mai bune de la furnizorii strain. In plus insemna si costuri logistice si de depozitare/bani blocati destul de multi, asa ca vinurile de import nu vor fi niciodata la acelasi nivel de pret aici ca in tarile precum Germania unde au rulaje mari. Si ca atare rulaj incet si mic insemna preturile mai mare decat normal, ceea ce insemna ca vinurile de import nu sunt foarte competitiv fata de vinurile de Recas.”

 

 

Cam asta a fost! Multumesc inca o data d-lui Cox pentru disponibilitate si franchetea raspunsurilor!

In saptamanile care vor urma voi incerca sa continui demersul de fata, bineinteles in masura in care voi avea si concursul celeilate parti…

  

9 responses so far

 

Jun 04 2013

Gramma + Mega Image = Love, episodul doi: Synon

 

Continuam astazi cu episodul doi din povestea de dragoste dintre un mic producator moldav (Casa Olteanu, cunoscuta ca detinatoarea brandului Gramma) si lantul de supermarket-uri Mega Image care nu va mai spun cine este pentru ca fiinteaza omniprezent la orice colt de strada eliberat de vreun faliment de agentie bancara sau magazin de cartier cazut victima comertului capitalist..:D

Astazi va vorbesc despre Synon, care este o Feteasca Regala Demisec vinificata de producatorul de mai sus pentru supermarketurile amintite.

 

Asadar:

 

Casa Olteanu SynonAspect (Culoare): Galben deschis, stralucitor, cu reflexii verzui, specifice unui vin proaspat, tanar (apropo este recolta 2012)

 

Nas: de la deschidere arunca arome de fructe coapte (pere parguite, fructe exotice, pepene galben) si ceva tuse florale specifice perioadei (tei infloriti adica). Plus o clasica nota de strugure copt, de Muscat, des intalnita la vinurile cu rest de zahar.  O usoara adiere calcaroasa in fundal ii imprima un aer de complexitate, seriozitate si eleganta, dar per ansamblu nasul este direct, fructat, fara derapaje stridente si artificiale.

 

Gust: Atac rotund, plin, in note dulcege si suculente care invoca fructele enumerate mai sus, plus o impresie usor citrica, binevenita pentru a contrabalansa zaharul rezidual destul de prezent in debut. Aciditatea este dozata exact cat trebuie pentru a sustine o evolutie lejera pe  palatin, imbinata in acelasi timp cu un strop de structura specifica soiului. Sincer, chiar imi place cum este “altoit” zaharul pe “coloana” vinului. Finalul ridica aciditatea deasupra senzatiilor dulcege, invocand aspecte de citrice,  mere verzi si nuante usor minerale. Postgust mediu, fresh, chiar “grippy” in debut, placut si tonic care ulterior evolueaza in note de limonada si fresh-uri de citrice dulci.

 

Un vin Bun curat, sincer, care mie personal mi-a placut mai ales prin prisma abordabilitatii, prospetimii, vinozitatii si a integrarii zaharului rezidual. Singura problema ar fi ca dezvoltand un indice ridicat de placere, (pe fondul unui alcool de 12.5 %, care apropo nu se vede pe niciunde) te fura si nu iti dai seama cand ai consumat sticla.

 

in plus, are si un pic de structura, exact cat trebuie ca sa nu para neserios si pueril. Imi aduc aminte de Feteasca Regala in sec de pe Gramma  care mi-a placut foarte mult. Cea de fata e un fel de verisoara tanara si rumena de la tara, fata de o domnisoara de oras, cu maniere deprinse la pension,  intepata si rigida..:D

Prin Mega Image o gasiti pe la 30 de lei (Feteasca, nu domnisoara, offcourse).  RPC Acceptabil spre Bun. Am zis!

 

 

One response so far

 

Jun 03 2013

MARKETING: La Colibasi se fac vinuri sau masini?

Published by under Diverse,Marketing,Opinii

 

Cu riscul de a fi iar injurat printre dinti pentru faptul ca ma iau degeaba (?!?!) de marketingul unora dintre producatorii de la noi, va prezint astazi ultimul exemplu de branding de vin (din categoria “fail”) de pe piata autohtona. De la inceput va zic ca nu am nimic cu vinurile, nu le stiu si nu discut de ele. Am vazut ceva alb in treacat la Goodwine, nu m-a impresionat, dar nici nu emit judecati de valoare doar pe baza unui pahar incercat in fuga la un targ de vin.

Astazi va prezint din perspectiva mea doar cum mi se pare conceptul asociat acestora, menit a fi prezentat consumatorilor.

 

Este vorba de un nou producator nou din zona Dragasani (de fapt din judetul Olt, Comuna Colibasi). DOC-ul tine de Dragasani. Producatorul se numeste Tenuta Colibasi. Asadar, strict marketing si branding, din ciclul consultanta gratis:

 

  1. cum suna sa te numesti Tenuta Colibashi? Suna dumnezeiesc, va spun eu. Probabil ca exista acolo vreun actionar italian nostalgic pentru denumiri din Cizma. Pe acelasi principiu ma astept in viitor sa vad denumiri de producatori de genul: Azienda Corlate sau Tenuta Dolhasca? Sau Domaine… Ups, asta cred ca avem..:D Scurt pe doi: Tenuta, Azienda, Chateau, Domaine, Bodega, etc. nu au ce cauta in asocieri cu denumiri de sate si comune de prin Romania. Mie imi suna a un mare kitsch. Ele isi au locul in toponimiile de la ele din tara. Punct! Crama, Agricola, etc.. suna destul de plastic, de romanesc si mai mult decat sugestiv. Haideti sa va dau un exemplu de investitori talieni care au evitat ghidusii de genul celei de mai sus: cei de la Crama Delta Dunarii, care nu si-au spus Tenuta Sapata (desi au vii in localitatea respectiva) si au scos vinuri cu “branding” La Sapata. Deci se poate!

 

  1. Dacia_1300_1La Colibasi de fac masini. Punct. Orice om care a avut Dacie pe vremea lu Ceausescu stie chestia asta. Nu exista Colibasi si vin, exista in schimb intiparita in subconstientul colectiv al romanilor (cel putin al celor trecuti de 30 de ani) Colibasi = Masina Mica.  Atata de bine intiparit incat eu dupa ce am auzit prima data de producatorul respectiv de vin, cautam viile prin Dealurile Stefanestiului si ale Mioveniului. Si cei de sub 30 de ani pot da search pe marele Google si tot asta afla. Pe vremea ailalta daca vroiai Dacie sau piese de Dacie veneai la Colibasi. Asa ca toti acei consumatori o sa se intrebe acum unde naiba se face vin de Dragasani la Colibasi? Ce, a dat uzina faliment si s-a reprofilat? Daca producatorul de mai sus vrea sa vanda vreodata vin in Arges il sfatuiesc sa se gandeasca de pe acum la raspunsuri pentru anumite intrebari punctuale din partea publicului, cum ar fi: ”E facut la vopsitorie sau la presaj?”, “Aveti via la Poarta 3 sau la Poarta 7?” “Pe cate schimburi lucrati?”, “Faceti si pentru francezi ?”, ”S-a terminat vinul in Franta si s-au apucat francezii de facut la Colibasi, la uzina?”..etc. Scurt pe doi Colibasi = Auto. Auto <> vin, chiar si din punct de vedere legal, ca nu e  bine sa te urci “sub influenta” la volan…

 

  1. tenuta colibasi

    Credit @ vinuldincluj.com

    Etichete. Le aveti in dreapta. Daca mai trageam o sonda, un soare  si un rau pe ele aratau exact ca stema de pe vremuri, pe care am decupat-o de pe steag la revolutie. Iar gri-ul acela, mai proletar de atat nu poate fi. Decat daca ii punem secera si ciocanul pe el. Dar sa nu dam idei.

 

  1. Site-ul: poti sa dai “click” pe toate steguletele de sus ca tot in italiana se afiseaza. Hmm, incep sa inteleg ideea cu Tenuta..:D. Si oricum vinurile nu apar, site-ul nu este populat cu poze, cu informatii, etc.  Adica e realizat cam in proportie 20%. Scurt pe doi: nu se lanseaza site-ul daca nu e gata. Si nu se pun pe “public” (adica sa vada toata lumea) variante de lucru. Cum pare cea de fata.

 

  1. MV5BMTAwNTg0OTU3MTReQTJeQWpwZ15BbWU2MDgyMjY5OQ@@._V1_SY317_CR8,0,214,317_

    Credit @imdb.com

    Denumirile vinurilor…unul dintre ele se cheama “Colinero”? C’mon….O fi via situata probabil pe coline (asa e in 90% din cazuri si la altii,  nu e nimic iesit din comun si demn de trecut pe sticla) dar sa dai denumiri amintind de filme din vestul salbatic cu John Wayne (Comancheros?) la un vin de Colibasi (Dragasani), e ceva. In plus, sa nu neglijam nici aliteratia: Colinero de la Coli? Coli? Colibasi! Tenuta Colibasi… 😀 Zuperb!

 

Concluzia: In  materie de marketing de vin, traim o epoca de impliniri marete

Ma repet, nu am nimic nici cu vinurile, nici cu oamenii de la producatorul respectiv. Dealtfel le urez rodaj placut si fara incidente cu pieile rosii…:D

 

5 responses so far

 

« Prev - Next »