Asa cum v-am promis acum ceva vreme, lansez astazi o serie de mini-interviuri cu producatori si oameni din industria vinului de la noi cu scopul de afla si opinia celor direct implicati in industrie. Recunosc ca este intr-adevar mult mai comod (nu intotdeauna, va garantez eu) sa stai sa critici de pe margine, faptele fiind adeseori mult mai nuantate decat perspectiva mea proprie si personala. De aceea o sa incerc sa obtin raspunsuri de la cat mai multi oameni din industria vinului de la noi, in efortul de a intelege si a-mi explica mai bine mecanismele si principiile care guverneaza la ora actuala vinul romanesc.
In debutul demersul de mai sus am apelat la d-nul Philip Cox, unul din actionarii Cramelor Recas. De ce am inceput cu dansul?
Credit @vinul.ro
In primul rand pentru ca este printre putinii care au incercat de-a lungul timpului, prin interventiile si comentariile la articolele mele de pe blog, sa explice si argumenteze punctul de vedere al producatorilor. Demers firesc intr-o piata normala, nefiresc la noi, unde majoritatea celor din piata aplica metoda “capului ca cutie” sau “cainii latra caravana trece” cand vine vorba de interactionat cu piata si consumatorii finali.
Apoi pentru ca eu consider Cramele Recas a fi o poveste de succes pentru vinul romanesc. Un success care daca ar fi fost replicat macar de cateva ori, ne-am fi situat mult mai bine la nivel international. Si un succes care in mod ciudat este rezultatul unui efort propriu si individual al producatorului, adesea contra curentului si conjuncturii pietei. Recas a fost prima si ramane una dintre putinele firme romanesti care a reusit sa ofere vinuri corecte la volume mari si pe segmentele de pret inferioare. Desi adeseori noi bloggeri suntem atrasi doar de vinurile premium ale producatorilor autohtoni, mie personal mi se pare mult mai greu sa oferi vin calitate la preturi decente, decat sa faci vinuri exceptionale la preturi astronomice. De aici si obsesia mea permanenta cu privire la celebrul raport pret/calitate. Pentru ca intr-o lume in care a face vin bun nu mai reprezinta o realizare in sine, pretul face adesea diferenta.
Asadar, D-nul Cox a avut amabilitatea de a-mi raspunde la 10 intrebari (plus una bonus de care mi-am amintit eu ulterior). Acestea se refera in principal la problemele care m-au framantat pe mine de-a lungul timpului. Raspunsurile insa nu ii privesc doar pe pasionatii de vin, ci ofera o perspectiva de business interesanta si pentru ceilalti actori din domeniu. In primul rand pentru ca vin din partea cuiva care de ani buni exporta cu succes vin romanesc spre piete dezvoltate din vest. Adica ceea ce altii doar viseaza.
Materialul fiind unul destul de amplu si pentru a nu se pierde mesajul, am sa public interviul in doua parti. Nu am intervenit decat minor asupra textului; D-ul Cox si-a insusit foarte bine limba romana (chestie de laudat si nu foarte usor de realizat pentru un englez) exprimarea fiind perfect inteligibila, iar rationamentul de business adesea mai coerent decat al unui vorbitor nativ de limba romana.
Iata deci primele cinci intrebari si raspunsurile aferente:
- Cum vedeti vinul romanesc in context international? Care credeti ca sunt punctele lui forte si cum ar putea fi promovat mai bine?
Vin romanesc a progresat mult in ultimii 4-5 ani in sensul ca a inceput sa devin cunoscut de profesionisti din domeniul, cel putin in citeva tari- Uk, Olanda, Estonia, Russia. Pe o alta parte, este inca practic inexistent ca si cota de piata si complet necunoscut consumatorilor din majoritatea tarilor. Sunt tari importante precum Germania si Sua unde fie ca vin romaneasc e privit cu neincredere sau e complet necunoscut chiar si de profesionisti. Ca sa schimba situatie, e nevoie sa iasa mai multe producatorii din Romania la rampa si sa inceapa sa vanda vinul lor peste hotare.
Ca punct forte Romania are o mare flexibilitatea in productie, si plantare si un istoria de a creste soiuri competitive la nivel mondial- precum Pinot Noir, Chardonnay, Pinot Gris, Cabernet care este un avantaj comparativ cu tarile ca Spania care au o gama de soiurile foarte restrans, si chiar Franta unde au multe restrictii legislative in fiecare zona.
- Exista pe plan extern o imagine a Romaniei ca tara producatoare de vin? Cine ar trebui sa se ocupe de aceasta imagine?
In multe tarile nu. In America, Japonia si multe alte tarile vin romanesc e complet necunoscut. Si la nivel de consumatorilor cam in toata lumea suntem ca si inexistent. Nu sunt de acord cu idea ca cumva e datoria statul Roman sa schimba situatia aceasta si cred ca revine exclusiv producatorii de vin din Romania.
- Producatorii romani constientizeaza necesitatea unui front comun pentru promovarea vinului romanesc in exterior? Cat de mult ajuta statului la aceasta promovare?
Nu, producatorii de aici au mari probleme sa fac un front comun pe orice subiect. Exista multa neincredere intre firme, majoritatea au chiar un aversiune sa colaboreze activ cu celelalte firmele si incerca sa promoveaza strict interesele lor locale. Chiar si firmele care inteleg ca este nevoie de un front comun, nu au putere sau timp sa ocupa prea in detalii de subiectul de promovare comun. Practic sunt numai o mana de firme care au incercat sa fac ceva in aceasta sens: Halewood, Serve, Stirbey, Carl Reh, Aurelia visinescu, Senator, Recas, Segarcea.
Statul ne ajuta cu sponsorizare targurile international, 2-3 pe ani si chiar ajutorul asta a inceput sa devin destul de dificil de obtinut cu taiere de buget si desfiintare centrului roman pentru promovare comert extern. Mai sunt prin lume unii ambasadorii si diplomati care incearca sa ajute, dar nu au foarte mult expertiza in domeniul de business si nici o fel de finantare, asa ca de multe ori nu au efect.
- Care credeti ca sunt principalele piete potentiale pentru vinul autohton in general si pentru Recas in particular? Vedeti piata chineza ca o alternativa pentru vinurile romanesti?
In general pietele important pentru vanzare de vin imbuteliat atat pentru Recas si Romania in general sunt Anglia, Estonia, Olanda, SUA, Tarile Scandinave, Rusia, Cehia, Slovacia, Japonia. Germania este o importanta si cam unica piata pentru vin varsat.
China a importat ocazional cantitati mare de vin romanes in anumiti ani, dar nu se vede o afacere constant. Pentru noi cred ca este prea devreme sa fim interesati in piata chineaza momentan: nu avem suficent vin sa deservim clientii actuali si nici piata in China nu este inca foarte evoluat. Le vom monitorizam si cand gasim o partener adevarat poate incepem ceva in China, dar nu cred in basme ca este o fel de Eldorado. Totusi nu sunt atat de multi consumatorii de vin acolo si au un obsesia pentru vinurile din Franta care va dura citeva ani sa dispara.
- In ultimii ani calitatea vinurilor din Romania s-a imbunatatit dramatic. Vi se pare ca la ora aceasta a luat-o inaintea dezvoltarii pietei (educatia consumatorilor, putere de cumparare, dezvoltarea distributiei si comertului, etc.)?
Da, nivel de educatie consumator de vin este in urma altor tarile europene ( ma gandesc chiar la vecinii din Ungaria unde este un adevarata efervescenta in piata pentru vin de calitate). Dar si dezvoltare sector de productie de vin in Romania a evoluat pana acuma cam stramb.
Adica s-a investit multi bani in creare brandurile noi de vin, cramei noi, plantatie noi e.t.c dar fara o cercetare prealabila al pietei. Adevarul este ca chiar in tarile cu o foarte profund, istoric si dezvoltat cultura pentru consum de vin, 80-90 % din piata este intotdeauna reprezentat de nivel de vinurile economic (entry level).
Romania nu este cu nimic diferit in aceasta sens, dar cred ca 90% din dezvoltare in sector de productie de vin, atat la firmele nou intrat pe piata si chiar la firmele existent, a fost orientat strict spre sector de vinuri premium ( sau pot sa spun doar scump – fiindca chiar multe vinuri scumpe nu sunt neaparat si premium).
Mi se pare lucru asta destul de ciudat ca cineva poate investi milioane de euro in cramei, vie e.t.c- zeci de mii pe etichete super sofisticat- dar sa nu fie studiat nevoile pietei.
Oricat de mult sa va educa publicul – consumatorii etc, nu cred ca segmentare piata va schimba foarte mult. In orice tara este o numar restrans de oamenii care pot sa cumpar un vin premium si va dura mult pentru Romania sa dezvolta o clasa mijlociu adevarat.
Asa ca in viitor cred ca va fi o consolidare in piata si unele firmei care acuma sunt orientat spre vinurile premium va fie fortat sa iasa cu vinurile economic (s-a si intamplat deja) si nivelul calitativ al vinurile economic va trebuie sa creasca de la nivel foarte jos care il are acuma.
Deocamdata ma opresc aici! Data viitoare vom vorbi de educatia consumatorului roman, preturile vinurilor romanesti, concursurile de vin si bineinteles rolul blogerilor in “societate”…
Tineti aproape!
L.E. Puteti citi AICI continuarea interviului.
Tags: Cramele Recas, Marketing, Philip Cox, vin, Vinul romanesc
